Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Matei Dobrovie.

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Ministerul Justiţiei nu rezolvă complet problema cetăţenilor noncetăţeni".

După îndelungi insistenţe, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.

Necesitatea modificării acestei legi a rezultat din blocajul apărut la nivelul eliberării unor noi documente oficiale româneşti persoanelor care, minore fiind, au dobândit cetăţenia română odată cu părinţii lor, pe motiv că nu au fost trecute în certificatul de cetăţenie al acestora.

Citind proiectul de lege, există o veste bună şi o veste rea. Vestea bună este că a fost clarificată modalitatea prin care minorii pot deveni, pe viitor, cetăţeni români, odată cu părinţii sau părintele lor, astfel încât aceste persoane nu ar trebui să se mai confrunte cu un refuz la eliberarea unor acte noi româneşti.

Vestea proastă, însă, este că cei afectaţi, la momentul actual, de comunicarea deficitară dintre Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Direcţia Generală de Paşapoarte nu au primit nicio soluţie concretă pentru deblocarea situaţiei care îi pune în imposibilitatea de exercitare a vocaţiei de cetăţeni români.

Pe de o parte, prin art. II din proiect sunt recunoscuţi ca fiind cetăţeni români:

1. Cei care au obţinut înscrierea ori transcrierea certificatelor sau extraselor de stare civilă străine în registrele româneşti, în temeiul dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către părinţi;

2. Cei ale căror cereri de înscriere ori transcriere sunt în curs de soluţionare;

Sau, cazul 3, au fost respinse, dar sunt urmate de depunerea unor noi cereri.

Pe de altă parte, ministerul reglementează doar posibilitatea încheierii unor protocoale de colaborare între autorităţile publice competente în materie şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care se aprobă prin ordin al miniştrilor de resort.

Deci practic li se recomandă acestor instituţii să funcţioneze şi să colaboreze mai bine, deşi acest lucru până acum nu s-a întâmplat.

În acest context, ne întoarcem practic de unde am plecat: persoanele neincluse în certificatul de cetăţenie al părinţilor sunt cetăţeni români la nivel teoretic, însă la nivel practic se aşteaptă soluţia salvatoare venită din partea colaborării instituţiilor competente, care trebuiau să colaboreze până acum bine şi n-au făcut-o.

De aici rezultă următoarea întrebare: era necesară o prevedere legală pentru ca ANC şi DGP să colaboreze, pentru a elimina necorelările dintre bazele lor de date? Eu cred că nu.

Dacă nu s-au făcut paşi concreţi până acum, a fost pentru faptul că sunt greu de identificat cazurile în care minorii au dobândit cetăţenia română odată cu părinţii, fără a fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al acestora.

Pentru depistarea acestor cazuri, sunt necesare sesizări din partea persoanelor implicate. Acesta este motivul pentru care am depus în luna aprilie o propunere legislativă care urmăreşte exact introducerea unei proceduri de recunoaştere a dobândirii cetăţeniei române, odată cu părinţii.

Prin depunerea de către persoana interesată a unei cereri de recunoaştere, care urmează a fi soluţionată într-un termen cât mai scurt, vor fi eliberate certificate doveditoare ale cetăţeniei române, astfel încât se va putea face o actualizare corespunzătoare a evidenţelor Direcţiei Generale de Paşapoarte.

În concluzie, chiar dacă Ministerul Justiţiei a bifat elaborarea acestui proiect de lege, acesta nu rezolvă în mod concret şi rapid problema miilor de persoane aflate, din păcate, într-o situaţie total absurdă şi nedreaptă, în prezent, în imposibilitatea de exercitare a vocaţiei de cetăţean român. Aceştia nu-şi pot exercita dreptul...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele trei minute.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Imediat închei.

...nu-şi pot exercita dreptul de călătorie, dreptul de a munci în alte state europene, în virtutea cetăţeniei române, şi practic soluţionarea acestei probleme este lăsată de Ministerul Justiţiei, din păcate, la latitudinea Autorităţii Naţionale de Cetăţenie şi a Direcţiei Generale Paşapoarte care, până în prezent, nu au colaborat cum trebuie în această chestiune.

Vă mulţumesc.

Matei Dobrovie, deputat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.