Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Grupul parlamentar al PSD?

Vă decideţi care dintre dumneavoastră...

Domnul deputat Eugen Neaţă.

Domnul Eugen Neaţă:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte: "Corectarea legislaţiei judiciare - o prioritate pentru România".

Autorii Codului penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, au operat multiple şi semnificative modificări, în raport cu Codul penal de la 1968. Una dintre aceste modificări vizează modul de stabilire a pedepsei principale în cazul pluralităţii de infracţiuni, respectiv în cazul concursului de infracţiuni, al recidivei şi pluralităţii intermediare de infracţiuni.

Codul penal de la 1968 reglementa modul de stabilire a pedepsei principale în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de persoana fizică în art. 34, iar Codul penal în vigoare îl reglementează în art. 39. Procedând la un studiu comparativ al celor două texte, pe de o parte, observăm asemănări, iar pe de altă parte, deosebiri semnificative.

Noul Cod penal, la reglementarea modului de stabilire a pedepsei în cazul pluralităţii de infracţiuni, a avut în vedere faptul că într-un stat de drept, întinderea şi intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportarea

la importanţa valorii sociale lezate pentru cei care înfrâng pentru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv pentru cei care comit mai multe infracţiuni, înainte de a fi definitiv condamnaţi şi, cu atât mai mult, pentru cei aflaţi în stare de recidivă.

În cei peste trei ani de la intrarea în vigoare a noului Cod penal, din consultarea practicii judiciare, s-a constatat că hotărârile penale în materia concursului de infracţiuni sunt în deplină concordanţă cu voinţa legiuitorului în ceea ce priveşte stabilirea pedepsei în cazul pluralităţii de infracţiuni, cu excepţia cazului reglementat în art. 39 alin. (l) lit. b), unde constatăm că, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu fără nicio limită, se ajunge la aplicarea pedepsei cu închisoare în limite exagerat de ridicate. S-a ajuns astfel la situaţia în care fapte sancţionate cu pedepse mai mici, 1-3 ani, care, din cauza aplicării cumulului juridic cu un spor obligatoriu fără nicio limită, generează pedepse aberante, de 25 de ani de închisoare sau mai mult.

Exemplul prezentat, numărul semnificativ de decizii ale Curţii Constituţionale, care au produs un impact important asupra Codului, necesitatea transpunerii directivelor Uniunii Europene în legislaţia penală a României şi existenţa mai multor proceduri de infringement, care ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, constituie tot atâtea motive pentru care Guvernul şi Parlamentul României trebuie să facă o prioritate din promovarea şi adoptarea pachetului legislativ în domeniul justiţiei.

Doar având o legislaţie care să menţină întinderea şi intensitatea răspunderii penale în limite umane, să pună în prim-planul acţiunilor respectarea drepturilor omului şi promovarea unor politici preventive, se va realiza un sistem judiciar eficient care să conducă la crearea justiţiei, ca serviciu public în slujba cetăţeanului.

Deputat al PSD Vâlcea, Eugen Neaţă.

27 iunie 2017.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.