Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Domnul Constantin Codreanu, PMP. Urmează domnul Daniel Olteanu, după care domnul Adrian-Octavian Dohotaru.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Voi aborda în declaraţia mea de astăzi un subiect pe care l-am invocat în repetate rânduri de la această tribună şi în întâlnirile pe care le-am avut cu diverşi reprezentanţi ai Guvernului României, şi anume, finanţarea activităţilor Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Existenţa Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, care aplică politicile României în raport cu cele peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării, presupune şi o dimensiune bugetară adecvată. Din păcate, lucrurile stau foarte prost la acest capitol, pentru că ceva este putred în politica de la Bucureşti.

Ungaria, ca să dăm un exemplu relevant din vecinătate, execută anual bugete de peste 300 de milioane de euro pentru comunităţile maghiare din jurul graniţelor şi diaspora, dintre care jumătate sunt utilizate în România. Ea le alocă organizaţiilor celor peste un milion de maghiari din România circa 150 de milioane de euro, adică peste 700 de milioane de lei.

Comparăm această sumă cu cele 12 milioane de lei, adică 2,5 milioane de euro, cât reprezintă întreg bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, destinat tuturor organizaţiilor celor peste 10 milioane de români din afara graniţelor ţării, şi realizăm cât de rămaşi în urmă suntem ca stat în politicile noastre pentru comunităţile istorice, Republica Moldova şi diaspora.

Comparăm această sumă şi cu cele 118 milioane de lei, alocate unui număr de 18 organizaţii ale minorităţilor naţionale din România, care reprezintă circa două milioane de persoane. Disproporţiile sunt bătătoare la ochi şi deranjante. Avem un cerc vicios. Pe de o parte, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, birocratizat şi marcat de incompetenţă, nu-i cere Ministerului Finanţelor Publice includerea în buget a unor sume care să corespundă necesităţilor reale şi solicitărilor organizaţiilor românilor de pretutindeni. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor Publice nu măreşte sumele, pentru că MRP nu a fost în stare să utilizeze în anul precedent toate fondurile alocate.

Anul trecut am luptat cu reprezentantul MRP, care se opunea măririi fondurilor bugetare pentru românii extrafrontalieri, şi am convins Ministerul Finanţelor Publice să aprobe o majorare cu 3 milioane de lei. Din păcate, la rectificarea bugetară din acest an, două milioane dintre cele trei au fost retrase, pentru că MRP a sabotat multe proiecte importante. În plus, MRP nu a iniţiat proiecte proprii suficiente, astfel încât la rectificarea bugetară să nu i se ia din puţinul pe care îl avea, ci să primească fonduri suplimentare.

Dacă dorim să aplicăm prevederile art. 7 din Constituţie, trebuie să finanţăm organizaţiile românilor din comunităţile istorice, din diaspora şi din Republica Moldova, să înfiinţăm şi să finanţăm grădiniţe şi şcoli româneşti, alte aşezăminte culturale, să consolidăm mass-media românească de peste hotare, să acordăm burse de studii.

Potrivit estimărilor noastre, necesităţile reale în domeniu, coroborate cu posibilităţile statului român, ne-ar permite - dacă s-ar dori politic - să prevedem în bugetul pe anul viitor cel puţin 200 de milioane de lei, destinate românilor din afara graniţelor ţării.

În această situaţie, fac apel către Ministerul Finanţelor Publice şi către prim-ministrul României, cât şi către întreg corpul legiuitor, să manifeste responsabilitate şi solidaritate exemplară, ca să putem prevedea în bugetul pe 2019 suma de 200 de milioane de lei.

Dacă e necesar, să desemnăm şi un nou ministru pentru românii de pretutindeni, care să debirocratizeze ministerul şi să deblocheze mecanismele de sprijinire a românilor din afara graniţelor ţării.

În cazul în care vocea noastră nu va fi auzită, vom declanşa proteste energice în toate comunităţile istorice şi în diaspora.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.