Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Excedentul de cereale şi taxarea inversată, premisele reale care suprimă temerile privind aşa-zisa criză alimentară internă"

Situaţia actuală, din teren, a principalelor culturi de cereale, ne oferă o siguranţă în plus în faţa ameninţării aparente privind o criză alimentară globală. Aşa cum am subliniat şi anterior, în alte declaraţii politice, este clar că România va avea o producţie stabilă anul acesta, deci nu vom putea duce lipsa produselor alimentare de bază, indiferent de ceea ce se poate întâmpla în ţările sărace din Asia şi Africa, în funcţie de problemele ridicate de distribuţia cerealelor ruseşti şi ucrainene. Ba mai mult, asta înseamnă chiar că vom avea şi un excedent considerabil pentru export.

Dacă anul 2021 a fost un an agricol aproape perfect, 2022 nu se dovedeşte la fel, dar nu este foarte departe în urma anului trecut. Vremea capricioasă şi presiunea asupra costurilor de producţie sunt elementele principale care au afectat culturile de cereale. Evident că producţia lui 2022 nu va mai atinge recordul anului trecut, respectiv cele 11,3 milioane de tone de grâu, dar va asigura consumul intern şi un surplus care va pleca peste hotare.

România continuă să se situeze printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană, fiind şi un exportator activ în Orientul Mijlociu. Şi Egiptul este unul dintre principalii cumpărători ai cerealelor româneşti. Se prefigurează, de asemenea, ca procesatorii de făină din Asia să crească, cel mai probabil, achiziţiile de grâu din Franţa şi din România în noul sezon de recoltare, deoarece aprovizionarea din Ucraina rămâne, în mare parte, blocată.

Dincolo de orice retorică politicianistă, trebuie să ne mândrim, stimaţi colegi, că toate culturile noastre de cereale sunt în general de două-trei ori mai mari decât nevoile interne. Însă, cu toate acestea, o parte din opoziţie face uz de registrul manipulărilor şi plasează exportul de grâne sub spectrul unui potenţial risc al restricţiilor. Şi această pistă se dovedeşte la fel de falsă, pentru că nici măcar Ucraina, aflată în plin război, nu şi-a blocat sau limitat exporturile de materie primă ori de produse agricole prelucrate. Cu alte cuvinte, ţara noastră nu are niciun fel de motiv real să suspende vânzarea surplusului rezultat după recoltare în afara graniţelor.

În loc să lansăm manipulări şi dezinformări hilare, dar care îi pot speria pe românii cărora acest domeniu de activitate nu le este suficient de cunoscut, ar trebui să ne preocupăm să îi susţinem cu toţii pe fermieri şi să îi încurajăm să menţină un nivel stabil al producţiei de cereale produse în România. S-ar dovedi de-a dreptul providenţial dacă toţi investitorii români în agricultură ar ajunge să folosească fondurile UE disponibile în următorii 3-5 ani ca să-şi crească şi mai mult capacitatea de procesare, astfel încât să aducă valoare adăugată culturilor lor.

Şi pentru că am atins şi acest subiect deosebit de important, cel privind depozitarea, vin şi eu cu o veste foarte bună în această privinţă. Înmagazinarea cerealelor nu va mai fi o problemă pentru fermierii români anul acesta, pentru că a fost mărită capacitatea de stocare la 29 milioane de tone, iar nivelul său este în continuă creştere.

În completare, vă mai informez, stimaţi colegi şi dragi investitori în agricultură, că taxarea inversă la cereale a fost prelungită. Această decizie vă va sprijini şi mai mult în activitatea dumneavoastră curentă, asigurându-vă mai mult cash-flow, pe care să-l aveţi la dispoziţie sau să-l dislocaţi în funcţie de obiectivele afacerilor aflate în derulare. Executivul a decis să prelungească cu încă 3 ani şi jumătate, respectiv până la 31 decembrie 2026, termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali. Această măsură a fost luată, la finalul săptămânii trecute, prin modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Concret, în domeniul TVA, este prorogat termenul privind aplicarea taxării inverse pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, pentru livrarea de energie electrică şi gaze naturale către un comerciant impozabil, stabilit în România, pentru transferul de certificate verzi şi pentru comercializarea anumitor aparate electronice. Taxarea inversă urma să dispară, de la 1 iulie 2022, din Codul fiscal din lista domeniilor pentru care se aplică această măsură de simplificare în domeniul TVA. Această nouă decizie aşteptată de fermieri are ca regulă de bază ca furnizorul şi beneficiarul să fie înregistraţi amândoi în scopuri de TVA în România, fiind posibilă utilizarea ei numai pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii făcute în ţară. Taxarea inversă a fost gândită ca să combată fraudele de TVA, în special pe cele care implică folosirea firmelor fantomă. Mai concret, furnizorul nu poate percepe TVA pe factura emisă, astfel că nu poate să "dispară" cu taxa. În acest caz, TVA este contabilizat de client prin declaraţia sa de TVA, ocazie cu care se face şi deducerea taxei.

Producătorii au nevoie de stabilitate şi de simplificarea procedurilor în relaţia cu autorităţile statului, iar PSD le va susţine întotdeauna interesele lor majore, continuând să adapteze cadrul legislativ pentru a răspunde acestor obiective.