Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Neajunsurile agricultorilor şi ale transportatorilor, provocate de dreapta europeană"

Deşi premierul Marcel Ciolacu, ministrul agriculturii, Florin Barbu, şi ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, au ajuns rapid la un acord cu agricultorii şi transportatorii români, acceptându-le majoritatea revendicărilor, nu acelaşi lucru se întâmplă la nivel european. Protestatarii din mai multe ţări europene îşi doresc şi clamează transformarea radicală a Legii restaurării naturii.

Majoritatea prevederilor restrictive, care i-ar fi afectat şi mai mult pe agricultorii din România şi din Europa, cei care şi aşa decontează direct şi pe nedrept consecinţele războiului dus de Rusia în Ucraina, au fost eliminate graţie intervenţiei punctuale a ministrului român al agriculturii, sprijinit de europarlamentarii PSD. Însă, deşi a fost mult ameliorată această lege, precum şi multe dintre exigenţele sale deosebit de costisitoare pentru investitorii în domeniul agrar, ea continuă să prezinte o serie de neajunsuri ce riscă să crească povara birocratică pentru fermierii din România şi din Europa.

Concret, în forma sa finală, proiectul legislativ încurajează statele membre să includă alte noi sarcini de raportare pentru fermieri. Cu alte cuvinte, aceştia ar putea fi obligaţi să-şi piardă timpul completând noi formulare, în loc să se ocupe de culturile lor şi de lucrările aferente. Iar acest impediment contravine atât politicii de până acum a Uniunii Europene privind diminuarea birocraţiei, cât şi a Cabinetului Ciolacu.

PSD a susţinut dintotdeauna simplificarea tuturor procedurilor în favoarea oamenilor şi a şi iniţiat o serie de reforme în acest sens. În completare vin şi deciziile şi planurile pe care ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Bogdan Ivan, le implementează privind digitalizarea instituţională, vitală pentru toate domeniile de activitate.

Cu toţii ne-am dorit şi am facilitat reducerea numărului de hârtii, aprobări şi avize pentru fermieri, pentru beneficiarii de fonduri europene, pentru mediul privat sau pentru autorităţile locale. Însă această strategie este anulată prin proiectul Legii privind restaurarea naturii, propusă de către Comisia Europeană, fără să fie consultaţi în prealabil şi fermierii, în fapt, destinatarii principali ai acestor prevederi. Din nefericire, această strategie de lucru nu este una singulară! Ba chiar, în termeni aparent duri, dar extrem de realişti, ar trebui să o caracterizez drept tipul de procedură specifică dreptei europene, mult prea puţin interesată de domeniul agrar. Sau, poate, preocupată mai mult de formă, respectiv de etichetele "bio" şi "eco", decât de etapele ce trebuie parcurse până la obţinerea şi punerea pe mesele tuturor cetăţenilor comunitari a unor alimente cât mai sănătoase şi suficiente.

O altă strategie legislativă complexă a Comisiei Europene, care conţine multe neajunsuri şi care va afecta şi ea agricultura, este cea privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040. Stabilirea acestui obiectiv climatic deosebit de ambiţios pentru 2040 trebuie să se fundamenteze pe politici şi sprijin adecvate sectorului agricol, astfel încât acesta să asigure în acelaşi timp o producţie alimentară suficientă în Europa, venituri echitabile pentru fermieri, cât şi consolidarea capacităţii solurilor şi a pădurilor de a stoca mai mult carbon. Şi în acest caz deschiderea către un dialog global cu industria alimentară, şi mai ales dincolo de porţile fermelor, este esenţială pentru generarea de rezultate cât mai optime în acest domeniu şi pentru dezvoltarea unor practici şi modele de afaceri durabile.

Numai că eu vă vorbesc despre o viziune eminamente social democrată şi fezabilă şi trebuie să avem în vedere că actuala conducere a Comisiei Europene este asigurată de către o exponentă a dreptei europene. Dar acest aspect poate fi schimbat în viitor prin reorientarea a şi mai multor voturi ale dumneavoastră către candidaţii social-democraţi pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.

Familia social democrată europeană şi-a desemnat candidatul pentru şefia Comisiei Europene, în persoana lui Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, la finalul săptămânii trecute, la Roma, în cadrul unui congres la care au participat şi premierul Marcel Ciolacu, precum şi mai mulţi europarlamentari şi parlamentari PSD. Aşadar, cu un preşedinte de stânga al Comisiei ar creşte şansele ca, pe viitor, deciziile Executivului comunitar să fie croite pe măsura aşteptărilor şi doleanţelor agricultorilor, şi mai puţin pe baza unor statistici fade, din care rezultă doar măsuri inaplicabile unitar.

Tocmai în baza acestui considerent de factură politică ar trebui ca, până atunci, orice nouă decizie luată la Bruxelles şi care vizează sectorul agricol să aibă ca punct obligatoriu de plecare şi o consultare prealabilă a fermierilor. Este şi practic, dar şi mult mai productiv! Şi nu este doar opinia mea, ci realitatea din teren. Şi vă dau ca exemplu atingerea ţintelor de mediu. Acestea trebuie făcute cu ajutorul fermierilor, şi nu împotriva lor! Putem dezvolta o economie verde, sustenabilă nu prin restricţii, ci prin inovare stabilită pe o cercetare anterioară exhaustivă.

Iar când fac aceste afirmaţii, dragi fermieri, mă bizui pe faptul că atât din experienţa dumneavoastră privind implementarea directivelor europene, care au ca fundament filosofia politică de dreapta, deloc rentabilă pentru domeniul dumneavoastră de activitate, precum şi din expozeul meu rezultă clar că politicile de stânga sunt cele mai indicate pentru creşterea predictibilităţii agrare şi pentru dezvoltarea unor practici şi modele de afaceri durabile. Iar pentru impunerea acestora la nivelul Uniunii Europene, cât şi în România sunt necesare voturile dumneavoastră pentru candidaţii social-democraţi!