Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Urmează domnul deputat Florin Tătaru, şi se pregăteşte domnul deputat Eugen Tomac, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Declaraţia mea se intitulează "Modificarea Constituţiei, obligaţia modernizării statului român în secolul al XXI-lea".

În ultimele două mandate, atât ale Parlamentului, cât şi ale Preşedintelui, contextele politice care au dus la blocaje instituţionale între diferitele puteri în stat, au arătat o serie de limite ale actului fundamental al statului, Constituţia României. Pornind de la aceste limite, considerate până acum avantaje ale unui act constituţional perfect echilibrat, s-a dovedit că, în situaţia în care două sau mai multe puteri se află în conflict, niciuna din soluţiile pe care Constituţia le permite nu sunt în beneficiul suveran al cetăţenilor români, permiţând eludarea exerciţiului democratic al puterii în mai multe sensuri.

Consider, pe măsura trecutului politic recent al României, că o modernizare în sensul de clarificare şi de eficientizare a prevederilor constituţionale se impune, pentru a pregăti statul român să înfrunte provocările complexe ale acestui secol. Aşa cum şi Constituţia din 1923 a fost un act juridic modern şi adaptat epocii, astfel şi Constituţia noastră din 1991 a fost expresia echilibrului dorit şi visat pentru puterile statului posttotalitarist. Echilibrul între puteri care, mai târziu, avea să cauzeze anumite probleme, a fost o necesitate obiectivă şi un deziderat împlinit, o asigurare împotriva abuzului unei puteri totalitare.

Pentru secolul al XXI-lea însă, consider că în noua Constituţie a României este obligatoriu a fi transpuse o serie de realităţi în ceea ce trebuie să constituie structura de rezistenţă a statului român, definită juridic în actul său constitutiv:

1.Problematica garanţiilor juridice ale supremaţiei Constituţiei. Problema întăririi controlului general al aplicării legii este o temă actuală şi vitală pentru sănătatea statului de drept, nu doar pentru coerenţa funcţionării sistemului juridic. Controlul constituţionalităţii legilor ca garanţie juridică a supremaţiei Constituţiei este principiul fundamental care trebuie să ne ghideze în demersul nostru de modernizare a actului fundamental juridic al statului. Preocuparea pentru drepturile Curţii Constituţionale şi asupra procedurilor de constituţionalitate ne preocupă pe toţi cei interesaţi să dăm coerenţă şi consistenţă legii. Fără acest principiu de bază sunt convins că vom eşua în a da o putere mai adecvată noii Constituţii.

2.Problema eliminării blocajelor şi a ambiguităţilor. Modernizarea Constituţiei trebuie să reprezinte o definire mai clară a instituţiilor, a atribuţiilor acestora şi eliminarea posibilelor blocaje în instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii. Puterile statului trebuie să fie definite în raport cu sistemul politic dorit pentru România. Dacă se acceptă că sistemul politic este cel parlamentarist, atunci o creştere a atribuţiilor şi a puterii Parlamentului trebuie consemnată în actul fundamental. Dacă cetăţenii României consideră că o altă formă de sistem politic este potrivită în acord cu tradiţiile, dorinţele şi aşteptările viitoare, atunci acest lucru trebuie să însemne şi transpunerea în norma juridică a formei de guvernământ şi să îi acorde în drept şi în fapt puterea acordată de către poporul suveran. Prevederile constituţionale trebuie să fie clare atât în ceea ce priveşte raporturile Preşedinţie - Guvern, Parlament - Guvern, Parlament - Preşedinte - Justiţie, cât şi în ceea ce priveşte atribuţiile de politică externă, diferenţierea atribuţiilor Camerelor Parlamentului şi creşterea şi specificarea atribuţiilor Parlamentului în raport cu toate instituţiile statului.

În al treilea rând m-aş referi la adaptarea la provocările viitorului. Modificarea Constituţiei nu poate fi subiect de modificare în fiecare legislatură, motiv pentru care elaborarea noului text trebuie să fie vizionară, sub aspectul viitorului programat şi aşteptărilor pentru următorii 20-30 de ani. Cu toate acestea, sunt de acord cu faptul că evoluţiile sociale rapide contemporane reclamă situaţii clare de intervenţie asupra unui text fundamental, motiv pentru care există legi de modificare a Constituţiei. Cea mai importantă modificare în ansamblul instituţiilor viitoare ce trebuie cuprinsă în Constituţie este regionalizarea. Definirea formei concrete de regionalizare pe care o dorim să o realizăm cred că va fi capitală pentru dezvoltarea viitoare a României.

În al patrulea rând, ca temă importantă pentru modernizarea Constituţiei este clarificarea aspectelor de drept considerate neclare, precum problematica proprietăţii. În ultimii 20 de ani, exercitarea puterii a generat o multitudine de încălcări ale drepturilor cetăţenilor şi chiar ale obligaţiilor instituţiilor statului faţă de cetăţeni, abuzuri instituţionale, cu grave atingeri ale drepturilor fundamentale ale omului. Considerată cea mai stringentă problemă a societăţii româneşti şi care nu a fost tratată la nivelul la care se prezintă ea, regimul proprietăţii este testul de profunzime al izvorului de drept al actului constitutiv al statului. Sunt multe alte probleme, precum cele ale drepturilor de pensie şi de salarizare, afectate în ultimii ani, şi care sunt de fapt aspecte ale dreptului de proprietate. Consider că o creştere a pretenţiilor sociale ale statului pentru instituţiile statului în raport cu drepturile şi obligaţiile cetăţenilor va permite o evoluţie pozitivă a societăţii româneşti în viitor. Definirea şi garantarea celor mai importante aspecte generatoare de raporturi juridice este o obligaţie morală a acestei noi Constituţii.

Aştept ca publicul român să urmărească atent întreaga dezbatere cu privire la modificarea Constituţiei pentru, că până la urmă, va duce la creşterea culturii civice şi la creşterea competenţelor noastre vizavi de cel mai important aspect al politicului. Sunt convins că va fi o dezbatere obiectivă, din care vom câştiga noi toţi, acum şi în viitor.

Vă mulţumesc.

Florin Tătaru, deputat, Colegiul nr.2 Baia Mare.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.