Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, din partea Grupului UDMR pe domnul Antal István.

Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Vasile Gudu.

Domnul Antal István:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta o "Declaraţie politică privind situaţia certificării culturilor de biomasă".

După cum se ştie, în ultimii opt ani s-a consolidat şi în România o nouă ramură producătoare, cu componentele ei primare. Este vorba de producţia de resurse energetice din biomasă, a cărei componentă primară o constituie culturile agricole de biomasă pe terenurile agricole neutilizabile pentru altceva, plante energetice şi culturi forestiere cu cicluri scurte de producţie.

Această industrie, în pofida faptului că a fost promovată ca noutate pe paleta culturilor agricole, s-a dezvoltat aproape exclusiv din resurse private ale fermierilor şi investitorilor, din profit.

O estimare a evoluţiei, efectuate de către o publicaţie cu profil economic, este evidenţiată în mai multe locuri, iar actualmente ultimele statistici din 2014 arată că în 38 de judeţe, peste 416 fermieri au cultivat o suprafaţă de peste 5.000 de hectare, şi această creştere nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a câtorva investitori, oameni de afaceri, precum şi a unor organizaţii profesionale din domeniul energiei verzi.

În prima perioadă producţia de biomasă a fost certificată şi estimată de către direcţiile agricole, în baza Ordinului MADR nr. 46/2012 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibili sau materie primă pentru producţia de energie termică şi electrică.

Însă în data de 9 august anul curent a fost publicat Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1534 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe şi utilizată în producerea de energie termică şi electrică din surse regenerabile de energie, în care certificarea cantităţii de biomasă devine anevoioasă, costisitoare. În plus, de la Ministerul Agriculturii competenţa revine mai nou ocoalelor silvice zonale care nu au avut până acum nicio legătură cu producţia agricolă de biomasă. Mai mult, această sintagmă "silvicultură şi industriile conexe" ascunde în realitate o inducere grosolană în eroare. Cum putem numi producţia de biomasă agricolă ca industrie conexă a silviculturii? Acest fapt ne-a fost semnalat de mai multe asociaţii, printre care şi Asociaţia Green Energy, o asociaţie patronală de ramură care promovează industria de resurse regenerabile de energie şi administrează clusterul Green Energy, specializat pe construirea de reţele de afaceri şi care a promovat mai multe proiecte europene şi bilaterale pentru utilizarea biomasei.

Considerăm că acest ordin nu a fost supus unei dezbateri corecte şi nu a parcurs etapele prevăzute de lege pentru transparenţa decizională, iar în versiunea în consultare culturile energetice agricole nu apăreau. Astfel, solicităm scoaterea acestor culturi agricole din ordinul emis pentru silvicultură şi industriile conexe, respectiv folosirea vechiului ordin pentru estimarea cantităţii de biomasă agricolă produsă.

În încheiere, permiteţi-mi să vă întreb cine are interesul să blocheze, să birocratizeze în plus această activitate pornită corect de către investitori privaţi şi mă gândesc şi la faptul că poate aceste bariere inutile au blocat şi Proiectul de Lege privind culturile energetice depus de subsemnatul de mai bine de cinci ani. Şi profit de ocazie - că este şi domnul preşedinte - solicităm ca această lege care se află pe ordinea de zi de mai mult timp, cu propunere de respingere de către Comisia pentru agricultură, în pofida faptului că acest guvern susţine, după informaţiile mele, acest proiect de lege, să fie retrimis la comisie pentru refacerea raportului în mod corect.

Vă mulţumesc.

Antal István, deputat de Harghita, UDMR.