|
Domnul Victor Paul Dobre: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Podul rutier de la Drajna, un alt obiectiv de infrastructură ratat de guvernarea PSD-ALDE". Stimaţi colegi, Mă adresez astăzi, de la tribuna Parlamentului, în special, conducerii Ministerului Transporturilor şi a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Investiţii care nu se implică suficient de mult în realizarea proiectului de pod rutier peste calea ferată de la Drajna. Suntem la mijlocul anului 2018, iar acest obiectiv de investiţii atât de necesar pentru fluidizarea traficului în zonă şi pentru reducerea timpilor de aşteptare la trecerea de cale ferată de la Drajna încă nu are un calendar de implementare aprobat. Încă se vorbeşte despre demararea studiului de fezabilitate, iar pentru finalizarea lucrărilor au fost anunţaţi doi ani, adică în anul 2020 ar trebui să se poată circula pe acest pod. Un termen extrem de optimist, aş putea spune nerealist, având în vedere faptul că în România proiectele de infrastructură sunt amânate şi nu se încadrează în termenele iniţiale asumate de către autorităţi. Sper că la nivelul Ministerului Transporturilor este înţeleasă importanţa acestui obiectiv, pentru că, din analiza modului în care se acţionează, reiese contrariul. Iar dacă responsabilii de aceste proiecte nu înţeleg importanţa realizării acestui pod rutier, îl invit pe domnul ministru al transporturilor să parcurgă traseul respectiv şi să simtă pe propria piele calvarul prin care trec zilnic cetăţenii care tranzitează zona şi care aşteaptă ore bune să treacă calea ferată. Poate dacă domnul ministru va face acest exerciţiu, va urgenta demararea procedurilor şi, totodată, va avea ocazia să constate că realizarea acestui obiectiv se află în strânsă legătură cu demararea lucrărilor pentru reabilitarea DN 21 - Slobozia - Drajna - şi DN 3A, în zona localităţii Drajna. Viziunea actualilor guvernanţi, în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport din România, este una deficitară, iar cei care au de suferit de pe urma acestei lipse de strategie sunt toţi cetăţenii acestei ţări, efectele manifestându-se în cascadă asupra întregului mediu economic. Subdimensionarea reţelei de transport şi inadecvarea ei la noile realităţi, astfel încât să ţină pasul cu dinamica fluxurilor de transport, reprezintă un atentat la siguranţa traficului. Faptul că autorităţile române rămân impasibile în faţa acestor realităţi ne demonstrează că agenda lor de lucru nu este sincronizată cu aşteptările României reale. Constat că pe hârtie se fac planuri cincinale, în care se planifică realizarea a sute de kilometri de drumuri modernizate, şi de fiecare dată aceste planuri sunt infirmate de realitatea din teren, ceea ce demonstrează slaba capacitate administrativă a instituţiilor responsabile, în speţă Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Investiţii, de a executa proiectele majore de infrastructură.
|