Parliamentary debates

Domnul Gabriel Andronache:

"«Fake news», sinonim cu numele candidatului PSD la preşedinţia României"

Candidatul PSD la funcţia de preşedinte al României, doamna Viorica Dăncilă, a folosit în campania electorală, repetitiv, cel puţin trei minciuni pe care trebuie să le dezavuăm, prezentând situaţiile în perspectiva lor adevărată, pe baza legii:

• "Am ceasuri şi bijuterii care nu fac 5.000 de euro". Fals.
• "Am elaborat legea pentru votul din diaspora". Fals.
• "Nu am avut imunitate cât am fost premier, iar preşedintele are imunitate şi nu renunţă la ea, de aceea vreau să organizez referendum pentru eliminarea imunităţii preşedintelui". Fals, fals, fals!

Demontarea minciunilor cu argumente legale:

"Am ceasuri şi bijuterii care nu fac 5.000 de euro". Afirmaţia este o minciună, pentru că doamna Dăncilă, cu mâna ei, a semnat o declaraţie de avere în care a trecut că deţine bijuterii în valoare de 5.000 de euro.

Declaraţia de avere întocmită de doamna Dăncilă încalcă legea. Dacă bunurile deţinute, cumulat, depăşesc 5.000 de euro, trebuie declarat fiecare bun în parte cu valoarea aferentă acestuia. Prin urmare, ceasul trebuia declarat şi trebuia înscrisă valoarea nominală a acestuia.

Dispoziţiile legale sunt clare, fiind cuprinse în Legea nr. 176/2010:

- Art. 28: Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

Anexa nr. 1:

DECLARAŢIE DE AVERE

Subsemnatul/Subsemnata, ..............................., având funcţia de .................................. la .................................. CNP .........................., domiciliul .........................., cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că împreună cu familia¹) deţin următoarele:

...

II. Bunuri mobile

Bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro

Notă: Se vor menţiona toate bunurile aflate în proprietate, indiferent dacă ele se află sau nu pe teritoriul României la momentul declarării."

Prima minciună demontată: ceasul trebuia declarat la valoarea sa reală, nedeclararea acestuia constituie contravenţie, iar dacă se constată că nedeclararea a fost intenţionată, constituie infracţiune. Promovarea continuă a ideii că acel ceas nu trebuia declarat constituie un fake news.

- "Am elaborat legea pentru votul din diaspora". Această afirmaţie este o minciună mare cât Casa Poporului, deoarece, ca membru al Comisiei speciale de elaborare şi modificare a Legilor electorale, pot afirma că PSD s-a opus prin toate puterile elaborării Legii privind votul în diaspora.

După umilinţa la care i-a supus pe românii din străinătate în 26 mai 2019, PSD s-a speriat de consecinţe, văzând rezultatul votului, şi a încercat nu respingerea, ci tergiversarea Propunerii legislative a PNL de modificare a votului în diaspora, care prevedea 3 zile de vot, vot prin corespondenţă la prezidenţiale şi multiplicarea numărului de secţii de votare din străinătate. Aceste propuneri au fost transpuse în lege, ca urmare a apelului preşedintelui Klaus Iohannis, care a intervenit imediat după alegerile europarlamentare. Legea a fost adoptată de Parlament pe baza proiectului propus de PNL, după ce acesta a fost însuşit cu amendamente de Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală.

A doua minciună demontată - Afirmaţia doamnei Dăncilă că PSD a rezolvat problemele votului în diaspora nu corespunde adevărului.

- "Nu am avut imunitate cât am fost premier, iar preşedintele are imunitate şi nu renunţă la ea, de aceea vreau să organizez referendum pentru eliminarea imunităţii preşedintelui". Aceasta este cea mai gogonată minciună dintre cele trei.

Doamna Dăncilă a avut imunitate pe timpul exercitării mandatului de prim-ministru, conform Legii nr. 115/1999, art. 12: "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul sa ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor."

Prin urmare, doamna Viorica Dăncilă avea imunitate, fiind membru al Guvernului, fără a fi parlamentar, astfel numai preşedintele putea solicita urmărirea penală.

Ce a făcut doamna Dăncilă să renunţe la imunitate?! Nimic, deşi avea posibilitatea de a modifica legea prin ordonanţă de urgenţă şi, astfel, să renunţe la imunitate.

Cea mai mare aberaţie este afirmaţia că preşedintele nu renunţă la imunitate. Ea există pe calea jurisprudenţei constituţionale, respectiv, Decizia CCR nr. 678/2014: "Imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunţa atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanţie de ordine publică a mandatului şi, pe cale de consecinţă, poate fi invocată din oficiu, nu doar de titular, şi oricând pe durata exercitării mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constituţional al preşedintelui României. (...) Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice", se arată în motivarea CCR.

Curtea subliniază că şeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică, nici pe durata mandatului şi nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilităţii mandatului. Însă, susţin judecătorii, "aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice şi care au fost săvârşite înainte sau în perioada în care a exercitat funcţia publică, sub rezerva suspendării pe perioada deţinerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilităţii mandatului.

"Curtea reţine că preşedintele României, în exercitarea atribuţiilor sale, se bucură de imunitate - art. 84 alin. (2) din Constituţie - sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului şi inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art. 96 din Constituţie - punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare. (...) Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcţie. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunţa după propriul interes. (...) În considerarea îndeplinirii acestui mandat, care presupune exerciţiul autorităţii statale, deci a unor competenţe de rang constituţional, şi a statutului juridic special, persoana care deţine funcţia de preşedinte al României nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu ceilalţi cetăţeni. Aşa fiind, regimul juridic aplicabil unor situaţii diferite nu poate fi decât unul diferit: suspendarea urmării penale, pe motivul existenţei unui impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, poate opera având ca situaţie premisă imunitatea preşedintelui României, doar cu privire la persoana care ocupă această demnitate publică, în considerarea principiilor constituţionale invocate mai sus.

Curtea arată că, întrucât, pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale, este suspendat cursul termenului prescripţiei răspunderii penale în ceea ce priveşte persoana care ocupă temporar funcţia de demnitate publică, conform art. 156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de preşedinte al României, nu se poate reţine că dispoziţiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetăţeni, sub aspectul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în faţa legii penale şi a autorităţilor publice.

Pe de altă parte, Curtea constată că norma procesuală penală este suficient de clară, previzibilă şi precisă în ceea ce priveşte ipotezele sale de aplicare, astfel că incidenţa ei în cauzele de urmărire penală se realizează pentru toate situaţiile în care există un impediment legal temporar, indiferent de persoana faţă de care acesta operează."

Doamna Dăncilă vrea să organizeze un referendum pentru a înfrânge sau "abroga prin referendum" o Decizie a Curţii Constituţionale ori poate doreşte să elimine efectul definitiv şi obligatoriu erga omnes care însoţeşte Deciziile Curţii Constituţionale!

A treia minciună demontată. Adevărul: doamna Dăncilă doreşte să organizeze un referendum despre Curtea Constituţională, nu despre imunitate!

Concluzia este simplă: Minciuna este numele mic al candidatului PSD la funcţia de preşedinte al României. Toate dezbaterile legislative şi normele adoptate de Parlament, invocate mai sus, susţin această din urmă afirmaţie!