Parliamentary debates

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Efectele crizei energetice şi ale conflictului din Ucraina"

Criza energetică şi conflictul din Ucraina au provocat multe efecte negative în cascadă, care afectează puternic statele europene şi din întreaga lume. România este, desigur, prinsă şi ea în această spirală a creşterii de preţuri la foarte multe produse, şi în special la alimente.

Spre deosebire de alte state, România are totuşi o situaţie mai bună, întrucât avem o capacitate de producţie agricolă care depăşeşte cu mult necesarul de materii prime pentru mai multe produse alimentare de bază, inclusiv în privinţa uleiului şi a produselor de panificaţie. Cu toate acestea, efectul scumpirii alimentelor ne-a lovit deja foarte puternic şi probabil va continua să ne lovească dacă nu vom lua din timp măsurile necesare.

Unul dintre factorii majori care va influenţa dramatic costul producţiei agricole şi, implicit, al produselor agroalimentare este creşterea preţurilor îngrăşămintelor, ca urmare a conflictului din Ucraina. Vă prezint doar câteva date pentru a înţelege cât de gravă este situaţia şi cât de expuşi suntem, inclusiv noi, românii, la un val de scumpiri la alimente.

Împreună, Rusia şi Belarus furnizează aproape 40% din exporturile globale de potasiu, o componentă cheie pentru producţia de îngrăşăminte. De asemenea, Rusia asigura 48% din exportul global de azotat de amoniu. Totodată, Rusia şi Ucraina asigurau, împreună, 28% din îngrăşămintele cu azot, fosfor şi potasiu. Iar, după cum ştiţi, Federaţia Rusă a interzis exportul de îngrăşăminte.

Deci e limpede că suntem în mijlocul unei crize majore a îngrăşămintelor pentru agricultură, ceea ce va amplifica şi mai mult creşterile preţurilor la alimente în momentul în care pe lanţul de producţie va intra materia primă obţinută din acest ciclu agricol.

După cum ştiţi, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, Azomureş, a stat 4 luni închis, iar acum a repornit activitatea, dar la un nivel minim, din cauza creşterii preţurilor la gaze naturale. Din păcate, producătorii de îngrăşăminte nu se încadrează în consumul anual de maxim 50.000 de MWh pentru care Guvernul a prevăzut un preţ plafonat de 0,37 lei pe KWh. Vă reamintesc că, atunci când s-a adoptat ordonanţa plafonării preţurilor la energie şi gaze naturale, Guvernul a promis că pentru companiile energo-intensive se va veni cu scheme de ajutor de stat specifice fiecărei industrii.

Din fericire, conştientă de implicaţiile grave ale creşterii preţurilor la îngrăşăminte, Comisia Europeană a permis statelor membre să adopte măsuri de sprijin pentru companiile esenţiale pentru agricultură. De asemenea, la insistenţele mai multor state, printre care şi România, Comisia Europeană a activat mecanismul prin care se poate acorda un sprijin de până la 50 de milioane euro pentru compensarea costului cu gazele naturale pentru producătorii de îngrăşăminte.

Cred, aşadar, că trebuie să punem în funcţie rapid aceste mecanisme, fie pentru a sprijini producţia autohtonă de îngrăşăminte cu un cost eficient economic, fie pentru a-i ajuta pe fermieri să cumpere îngrăşăminte la preţuri rezonabile, fie în ambele sensuri, şi trebuie să facem asta acum, cât încă mai putem acţiona pentru a preveni un nov val de scumpiri la alimente ce ar putea avea loc în toamnă, când vom începe să utilizăm materiile prime din noul ciclu agricol, produse cu îngrăşăminte mult mai scumpe.

Menţionez că alte state membre din Uniunea Europeană au luat decizii foarte hotărâte pentru a preveni un nou val scumpiri la alimente. Germania a oferit un pachet de 20 de miliarde de euro pentru producătorii de îngrăşăminte. Dar avem şi exemplul unui stat din fostul bloc sovietic, respectiv Polonia, care a alocat 836 de milioane de euro pentru sprijinirea producţiei de îngrăşăminte.

Evident, efortul financiar este foarte mare, dar trebuie să fim conştienţi că, dacă nu vom face nimic acum pentru a combate această criză a îngrăşămintelor, este posibil ca mai târziu costurile economice şi sociale să fie mult mai mari şi mai dureroase.