|
Domnul Mircea Roşca: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, După 1989, România a intrat într-o perioadă complicată de tranziţie. Ani la rând, milioane de români au fost nevoiţi să ia calea pribegiei, căutând un trai mai bun, un viitor mai sigur pentru copii, ceea ce nu le putea oferi atunci ţara lor. Satele şi oraşele României au pustiit, iar ţara a pierdut milioane de români, oameni muncitori, întreprinzători, talentaţi. Acum românii trăiesc în toate ţările lumii, creând oaze de românitate în "România lărgită". Şi-au făcut o casă nouă, o viaţă nouă, acolo. Cei plecaţi au luat cu ei amintiri şi tradiţii şi au recreat un colţ de Românie, unde s-au stabilit cu traiul. În toţi aceşti ani mulţi dintre ei au continuat să îşi imagineze întoarcerea acasă. Românii din diaspora sunt o resursă umană extraordinară. Ei sunt fraţii noştri pe care trebuie să-i aducem acasă şi pe care trebuie să îi ajutăm cum putem. De forţa lor, de energia lor, de curajul lor şi de experienţa căpătată pe alte meleaguri am avea o mare nevoie pentru a cunoaşte o nouă înflorire a naţiunii române. Cei care fac parte din diaspora de astăzi dau comunităţii româneşti de peste graniţă o putere foarte mare, iar vocea lor influenţează viaţa rudelor, prietenilor lor din ţară. Românii care au părăsit ţara se vor întoarce acasă doar dacă li se vor oferi perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos. E adevărat că lucrurile nu stau foarte bine în acest moment. România încă nu e aşa cum ne-o dorim, dar nu trebuie să ne pierdem speranţa că putem să o facem mai bună. În vizita recentă pe care am făcut-o în Italia, la comunitatea de români din regiunea Verona, am avut onoarea să cunosc oameni speciali care au reuşit, prin muncă şi perseverenţă, să îi facă chiar şi pe localnicii autohtoni invidioşi. Sunt români care au riscat, au investit şi au reuşit în afaceri, aducând cinste ţării noastre. Dar, chiar dacă economic sunt mai mult decât bine, au un singur gând, acela de a se întoarce acasă şi să dea ţării din experienţa acumulată. Dintre ei m-aş opri doar la familia Daniel şi Mariana Zidaru din Suceava, care de 18 ani sunt în Italia, unde li s-au născut 5 copii minunaţi, crescuţi de mama lor în spiritul valorilor creştine, care acum locuiesc în Verona, unde deţin afaceri de succes în domeniul reparaţiilor auto, imobiliare, dar şi turism, fiind proprietarii unui hotel. Credinţa în Dumnezeu, acumulată în România, ataşamentul faţă de valorile şi tradiţiile româneşti străvechi au menţinut vie flacăra românismului în inimile acestei familii, precum şi în ale altor familii de peste graniţe. Familia Zidaru mi-a spus răspicat că îşi doreşte să revină acasă, în Salcea din judeţul Suceava, că afacerile întreprinse în Italia pot avea acelaşi succes şi în ţară, dar, pe lângă asta, poate da comunităţii, pe care o iubeşte şi din care a plecat, o parte din experienţa acumulată în Italia. Pentru această familie, dar şi pentru alte milioane de familii de români, trebuie să luăm măsuri pentru a-i ajuta să revină acasă, lângă cei dragi lor. Pentru ei este nevoie ca Guvernul, dar şi Parlamentul, să analizeze care sunt cele mai bune soluţii pentru a-i aduce acasă. Dar nu îi putem întoarce până nu lucrăm la motivele pentru care părăsesc ţara, aşa cum am mai atras atenţia şi în trecut, în adresele înaintate către Ministerul Afacerilor Externe. Este responsabilitatea noastră să întindem o mână celor care au fost siliţi de viaţă să îşi câştige pâinea pe alte meleaguri, dar şi să dăm un semnal clar, puternic întregii lumi, că statutul de cetăţean român trebuie respectat oriunde are în spate susţinerea totală a autorităţilor de la Bucureşti.
|