Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Urmează doamna Cristina-Ancuţa Pocora din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi se pregăteşte domnul Cristian Burlacu; este în sală? OK!

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poporul vorbeşte, guvernanţii nu au urechi să audă!

Mă numesc Narcisa Casian şi vreau să vă întreb: Cu ce am greşit eu şi soţul meu că am făcut o facultate, că ne-am zbătut pentru a obţine un serviciu mai bun?

Copilul "sărac" mănâncă cu şapte guri şi al meu cu o singură gură?

Ştiţi că soţul meu îşi mai doreşte un copil, iar mie îmi este frică să-l mai aduc pe lume pentru că nu am ce să-i ofer?

Ştiţi că am reînceput activitatea când bebeluşul meu avea doar cinci luni de zile tocmai pentru că, dintr-o măsură populistă, fusese modificată indemnizaţia pentru creşterea copilului la 600 de lei?

Ce vină are copilul meu că părinţii lui se străduiesc să muncească mai mult şi mai bine? Ştiţi că sunt zile când ajungem acasă atât de târziu încât îl găsim pe bebe, care acum are doi ani, adormit de către bonă? De ce? Pentru că părinţii lui muncesc?

Sunt director economic în cadrul unei direcţii de asistenţă socială şi am avut surpriza să mi se răspundă la întrebarea: De ce ai făcut atâţia copii dacă nu poţi să-i creşti? astfel: "Păi, doamnă, dacă noaptea-i lungă!" Fără comentarii. Eu, seara, când ajung acasă, adorm înainte de a pune capul pe pernă.

Ne-au băgat primăriile în concediu fără plată pe asistenţii persoanelor cu handicap. Ce este de făcut? Luăm salariu cu 100 lei diminuat. Este cazul primăriei Petrila, judeţul Hunedoara. Ce este de făcut? Suntem bugetari atunci când trebuie să ni se ia banii, dar, când angajaţii din primărie primesc al 13-lea salariu sau alte prime, noi nu avem dreptul. Atunci ni se spune că nu suntem bugetari. Atunci de ce ne-au luat din bani?

Ruşine! Oare ce este în mintea celor care l-au votat pe Băsescu? Asta numesc ei guvernare de dreapta? Ştiţi ce reprezintă guvernarea de dreapta? Ruşine! (Gabriela)

Doamnă Pocora, atunci când ieşiţi la televizor, amintiţi despre persoanele cu handicap sau despre asistenţii personali care se zbat să trăiască de pe o zi pe alta. Vreau să aud cum puneţi o întrebare publică domnului Boc sau domnului Băsescu, dacă domniile lor pot trăi cu indemnizaţie de handicap de 297 ron pe lună şi eu cu salariu de 540 ron pe lună? Ce să nu dau copilului meu? Să nu mănânce? Să nu-i dau haine, să nu-i dau medicamente, să-l ţin în frig? Întrebaţi-i vă rog pe aceşti domni. (Lili)

Mă numesc Ciprian şi vroiam să ştiu de ce, în ţara asta, nu discută nimeni despre persoanele cu handicap şi nevoile noastre. Poate un parlamentar sau politician trăi cu o indemnizaţie de 230 de ron pe lună? Nici măcar o televiziune nu discută despre noi. În Germania, o persoană cu handicap trăieşte foarte bine. Aici, în România, statul nu ne ajută din cauză că nu prea mergem la vot, aşa gândesc domnii parlamentari/politicieni. Eu încă gândesc pozitiv, că ceva tot se va întâmpla în bine; în orice caz nu pot trăi cu o indemnizaţie de 230 de ron. Ăştia sunt bani pentru o săptămână de mâncare, nu mai zic dacă eşti şi orfan şi trebuie să plăteşti o chirie. Plus şi alte cheltuieli. Cum să trăiesc?

Stimaţi colegi, acestea sunt doar câteva dintre mesajele pe care le primesc zilnic pe e-mail sau pe blog. Din păcate, nu sunt invenţii, ci realităţi crude ale unei Românii de care guvernanţii noştri au uitat! Au uitat de pensionari, de persoanele cu handicap, de asistenţii personali, de mame, de şomeri, de tineri, de toţi. Evident că au uitat, odată ce nu mai sunt alegeri! I-au folosit şi acum nu mai au nevoie de toţi aceştia.

În viziunea Guvernului Boc, oamenii sunt buni doar pentru două lucruri: să voteze şi să plătească taxe. Aşa că, în curând, am putea asista şi la impozitarea sau chiar eliminarea ajutorului de înmormântare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă deputat, vă mulţumim şi noi pentru declaraţia făcută.