István Antal
István Antal

Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 2013

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.30/2013
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 12, 2013

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.15 Antal István - declaraţie politică: "Europa ne respectă, unii din ţară ne ignoră";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul deputat Antal István din partea Grupului parlamentar al UDMR şi se pregăteşte domnul Florin Gheorghe din partea Grupului parlamentar al PDL. Este? Unde e Florin Gheorghe? A, păi, Florin, de ce mă induci în eroare? Ai grijă, te rog.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul István Antal:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea are titlul: "Europa ne respectă, unii din ţară ne ignoră".

În cursul zilei de ieri, după manifestaţia de la Târgu Mureş din 10 martie, pe larg comentată duminică seara de mass-media şi luni în presa scrisă, căutam un articol despre un eveniment deosebit care a avut loc în circumscripţia mea, comuna Satu Mare de lângă Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita, dar nu am găsit nicio referire despre această sărbătoare decentă.

Doresc să vă informez de la tribuna parlamentului că România, în 2012, la capitolul "păstrarea valorilor culturale", a avut un succes deosebit cu ocazia decernării premiilor de către asociaţia Europa Nostra, două premii speciale au revenit ţării noastre, unul pentru mănăstirea Golia din Iaşi la categoria "Păstrarea monumentelor", celălalt la categoria "Realizări deosebite" pentru doamna Kovács Piroska, profesoară în vârstă 80 de ani din comuna Satu Mare.

Vă citez din prospectul editat în 3 limbi şi dedicat acestei doamne distinse, prospect prezentat la Lisabona la 1 iunie 2012:

"Ca profesoară într-o comunitate mică, ea şi-a dedicat peste 40 de ani din viaţă inventarierii şi conservării artefactelor trecutului, ca simboluri ale moştenirii vii ale comunităţii din Ţinutul Secuiesc din care face parte. Datorită angajamentului ei personal, talentului pedagogic, aptitudinii sale profesionale, puterii de convingere şi entuziasmului contagios, ea a creat pentru mai multe generaţii o atitudine şi un comportament diferit faţă de istoria locală şi conservarea moştenirii culturale.

Ea este un exemplu extraordinar pentru acei oameni modeşti, dedicaţi în toată Europa care, fără prea multe resurse, a reuşit să crească gradul de conştientizare cu privire la importanţa conservării trecutului în beneficiul viitorului."

Menţionez că asociaţia Europa Nostra este o asociaţie-umbrelă care reuneşte peste 400 de organizaţii membre şi 1500 de persoane fizice din toată Europa şi care din 1962 şi-a propus păstrarea şi conservarea valorilor tradiţionale europene, acordând din 1978 anual premii pentru diferite realizări din acest domeniu, iar din 2002 acestea au devenit premii oficiale ale Uniunii Europene.

Cu ocazia decernării premiului şi în comuna doamnei Kovács, Satu Mare, domnul Piet Jaspaert, membru în Consiliul director al asociaţiei Europa Nostra, a menţionat printre altele: "în zilele noastre faptul că în urma muncii de o viaţă a doamnei profesoare foarte mulţi oameni au descoperit şi vor descoperi în continuare valoarea deosebită a porţilor cioplite din lemn, vestitele porţi secuieşti, a rămas şi va rămâne o adevărată comoară care a fost recunoscută de juriul din care am făcut cu plăcere parte ca fiind parte a comorii europene realizate de către o comunitate care trăieşte în România în Ţinutul Secuiesc. Şi este o onoare pentru mine ca în aceste câteva zile petrecute ca oaspete al comunităţii din care face parte doamna am avut ocazia să apreciez valorile deosebit de importante ale acestei comunităţi."

Închei prin gândurile distinsei doamne formulate în prospectul menţionat: "Despre ce ne vorbesc porţile secuieşti din zilele noastre? Despre ambiţia de a fermeca lumea, despre dorinţa de a crea case stabile, de lungă durată. Cine păşeşte dincolo de aceste porţi, nu lasă în urmă o gospodărie de tăgăduit, un trecut ignorat de atât de popularul nihil, ci dorinţa de a se întoarce, binecuvântare pentru cel care intră!

Poarta secuiască sculptată este întruparea materială a unei anumite mentalităţi populare. Este credinţă religioasă? Este convingerea că comunitatea secuilor, în existenţa sa continuă, este dedicată păstrării acestor multe secole vechi de tradiţii valoroase. Suntem cine am fost şi vom fi ceea ce suntem acum. Aşa să ne ajute Dumnezeu!"

Personal regret faptul că reprezentanţii Ministerului Culturii, invitaţi la ceremonie, nu ne-au onorat cu prezenţa. Păcat, au pierdut o ocazie de a veni la noi acasă, de a ne cunoaşte mai îndeaproape şi de a ne înţelege dezideratele. Eventual, de a ne acorda un sprijin pentru recunoaşterea - şi nu contestarea! - în sfârşit, ale doleanţelor noastre legitime privind respectarea tradiţiilor şi simbolurilor specifice ale comunităţii, afirmarea identităţii naţionale care reprezintă valori universale şi europene.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, trei minute este durata unei intervenţii şi vă rog să vă înscrieţi în această durată.