Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan, deputat din partea minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte doamna deputat Natalia Intotero.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Criza imigranţilor, un test pentru Uniunea Europeană".

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

După cum cunoaşteţi, Europa se confruntă cu un val de imigranţi fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit Frontex, numai în primele nouă luni ale anului peste 710.000 de oameni şi-au riscat viaţa pentru a ajunge în Europa. Marea majoritate a acestora au fugit din zonele devastate de războaiele din Siria, Afganistan şi Irak.

Bombardamentele, decapitările, violenţele şi multe altele i-au impulsionat să traverseze Marea Mediterană, unii găsindu-şi sfârşitul în apele ei, în speranţa de a-şi găsi un loc unde să nu le mai fie frică pentru vieţile şi viitorul familiilor lor.

Această criză nu reprezintă o criză a migraţiei economice, ci o tragedie umanitară provenită din zonele mediteraneene, fiind consecinţa războaielor fără perspectivă de soluţionare, reprezentând un adevărat test la adresa Uniunii Europene, în găsirea unor soluţii rapide şi eficiente pentru gestionarea şi dezvoltarea acestei situaţii.

Catastrofa umanitară din Siria i-a făcut pe cei mulţi dintre ei să se refugieze în ţările arabe, precum: Egipt, Iordania sau Liban, dar şi acolo au întâmpinat destule probleme, pe când ţările bogate din Golf s-au dovedit foarte puţin interesate să-i primească, însă imigranţii sosiţi nu vor oriunde, ei spun că vor pace şi linişte, dar cei mai mulţi vor, de fapt, să ajungă în ţările europene foarte bine dezvoltate unde asistenţa socială este pe măsura aşteptărilor: în Germania, Suedia etc.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Cum am mai precizat, mii de oameni sosesc zilnic în Europa din Africa şi Orientul Mijlociu, iar ţările afectate de acest fenomen nu mai fac faţă acestui val uriaş.

Presiunea care apasă pe liderii europeni este enormă şi de aceea, de urgenţă, trebuie să se schimbe totul prin căutarea şi găsirea unor soluţii, celor mai bune soluţii, de fapt, atât pentru acei oameni refugiaţi, cât şi pentru siguranţa tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, pornind de la cauze.

Migraţia reprezintă şi va continua să reprezinte una dintre provocările majore de pe agenda europeană, dat fiind impactul economic, social şi politic al acestui fenomen asupra întregii Uniuni Europene.

Trebuie să fim pe deplin conştienţi de amploarea şi complexitatea situaţiei, în special pentru statele din prima linie, ceea ce face necesar un răspuns comun, ferm şi eficace, unde, repet, este importantă rezolvarea eficientă a cauzelor profunde ale presiunii migratorii sporite la adresa Uniunii Europene.

România a fost în favoarea adoptării unei decizii echilibrate, bazată pe solidaritate şi responsabilitate partajată, fiind solidară cu statele membre afectate de afluxul foarte mare de refugiaţi manifestându-şi disponibilitatea, şi a decis preluarea prin relocare a unui număr de 1705 refugiaţi din Italia şi Grecia şi 80 de refugiaţi din afara Uniunii Europene, pe lângă cei 4837 care au fost alocaţi prin Proiectul JAI.

Aş dori să mai menţionez, în încheiere, că dincolo de găsirea unor soluţii şi angajamente asumate pentru refugiaţi de către statele membre consider că este necesară şi obţinerea unei decizii favorabile privind aderarea României la spaţiul Schengen care constituie, în continuare, un obiectiv prioritar şi legitim, fapt care ar oferi şi un mesaj mai mare de încredere spaţiului Schengen consolidând, în acelaşi timp, securitatea europeană.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Mulţumesc.