Parliamentary debates

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică îl aminteşte astăzi pe marele cărturar Paul Goma.

Paul Goma s-a născut la 2 octombrie 1935 în satul Mana, judeţul Orhei, Basarabia, într-o familie de învăţători.

În martie 1944, familia Goma se refugiază din calea invadatorului sovietic în Transilvania. În 1949, Paul Goma intră prin concurs elev bursier la Liceul "Gheorghe Lazăr" din Sibiu. În 1952 este exmatriculat, după ce în luna mai a aceluiaşi an fusese convocat la Securitatea din Sibiu, fiind "reţinut" opt zile pentru că vorbise în clasă despre partizanii din munţi. Tatăl său reuşeşte să-l înscrie la Liceul "Negru Vodă" din Făgăraş.

În 22 noiembrie 1956, acuzat fiind de acte de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria, Paul Goma este arestat la Universitate, fiind dus la Ministerul de Interne. Va fi condamnat la doi ani de închisoare corecţională pentru delictul de "agitaţie publică". În martie 1958 este trimis la penitenciarul Gherla. În noiembrie este eliberat din închisoare, fiind trimis pentru 36 de luni cu domiciliul obligatoriu în satul Lăteşti, raionul Feteşti. Restricţia domiciliară avea să-i fie prelungită cu încă 24 de luni.

În decembrie 1966 publică volumul de debut "Camera de alături", singura carte pe care Paul Goma a reuşit să o publice în România înainte de plecarea în exil. În 1971, romanul "Ostinato", interzis de cenzură în România, apare la Editura "Suhrkamp" din Germania, apoi în Franţa la "Gallimard".

La 20 noiembrie 1977, după ce i s-a retras cetăţenia, Paul Goma pleacă definitiv, cu soţia şi fiul lor, din România. Sosiţi la Paris, vor cere imediat azil politic. Un reportaj realizat în Franţa acelor vremuri titra extrem de inspirat - "România, în 1977, a cunoscut două cutremure: unul de pământ, în 4 martie, altul al oamenilor, prin Mişcarea Goma". Din cauza cărţilor publicate în Occident, Uniunea Scriitorilor îl exclude din rândurile ei în 1977.

În exil fiind, va continua lupta împotriva regimului comunist de la Bucureşti.

În 2002, Paul Goma a publicat volumul "Săptămâna roşie (Basarabia şi Evreii)", în care descrie atrocităţile comise de populaţia neromână, în special de minoritatea evreiască, în timpul retragerii administraţiei române din Basarabia şi Bucovina, ca urmare a ultimatumului sovietic din iunie 1940.

Lucrarea a fost aspru criticată, fiind catalogată drept antisemită şi negaţionistă. Deşi documente cu privire la evenimentele descrise sunt cuprinse în arhiva Armatei Române şi în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu, Dinu C. Giurescu, "Săptămâna roşie" nu a fost considerată un studiu istoric, ci o încercare de reinterpretare a istoriei.

Ce a urmat a fost o veritabilă ostracizare a scriitorului basarabean. Intelectualii i-au întors spatele, revistele literare nu i-au mai publicat textele, iar numele lui a fost înconjurat de conspiraţia tăcerii. Pe cât de vertical s-a dovedit Paul Goma de-a lungul timpului, pe atât de laşi şi versatili s-au arătat scriitorii români.

Paul Goma s-a stins din viaţă la Paris, în noaptea de 24 spre 25 martie 2020, la vârsta de 84 de ani.

Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, i-a conferit post-mortem distincţia "Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni", "ca semn de preţuire a mărturisirii creştine din opera sa şi pentru curajul de a înfrunta dictatura ateistă, de a denunţa atrocităţile regimului sovietic de ocupaţie din Basarabia, oferind un exemplu de rezistenţă prin cultură şi civism".

Dumnezeu să-l odihnească în Împărăţia Sa!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.