Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Giurgiu, până la urmă, colegii dumneavoastră de la grup au remediat lista.

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Regiile autonome ale statului sunt adevărate sinecuri pentru politicieni şi prietenii lor. Adrian Năstase, Victor Ponta şi Liviu Dragnea s-au folosit de prevederile Legii nr. 15 din 1990 pentru a împărţi poziţiile de conducere ale acestor regii, după bunul-plac. Circuitul numirilor este foarte clar. Ministrul de resort numeşte Consiliul de administraţie al regiei autonome, iar Consiliul de administraţie numeşte directorii.

Legea a permis un control absolut al clasei politice asupra regiilor autonome, chiar dacă legea prevede ca un candidat să fie evaluat şi de un expert independent. Situaţia nu s-a schimbat nici în prezent, PSD şi PNL dictează în continuare cine şi câte funcţii primeşte. Nu contează dacă are cunoştinţele şi capacitatea necesară pentru poziţia de director. Afilierea politică este mai importantă.

Să vă dau doar un exemplu despre valoarea regiilor României.

În 2015, Marius Grăjdan era propulsat de PSD în funcţia de director al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, RAPPS. Fosta gospodărie a Partidului Comunist Român are un patrimoniu impresionant de clădiri şi terenuri pe tot teritoriul ţării.

În 2019, directorul aproba investiţii de 600.000 de euro în vilele de protocol din Neptun, folosite de Dragnea şi Tăriceanu. Era nevoie de piscine, jacuzzi şi o plajă cu piatră care nu se încălzeşte la soare. Lux pentru cei care l-au pus şi l-au numit în funcţie.

În mai 2019, RAPPS atribuia un contract de pază pentru o serie de clădiri de patrimoniu chiar unei firme din Alexandria, firmă controlată de apropiaţii lui Ştefan Dragnea. Se întâmpla cu numai trei săptămâni înainte ca Liviu Dragnea să fie condamnat definitiv la închisoare.

Ce îl recomanda pe Marius Grăjdan pentru poziţia de director RAPPS? Nu se ştie. Avem o analiză clară a celor opt ani de mandat ai acestuia? Nu chiar, dar ştim că, în 2021, RAPPS avea pierderi de 7,5 milioane de euro şi continuă să opereze tot în pierdere.

Pentru politicienii cu funcţii importante, regiile autonome au fost considerate nişte adevărate vaci de muls. Regiile au bugete foarte mari şi un control aproape inexistent asupra modului în care sunt cheltuiţi banii. Numirea unor directori fără competenţă în zonele în care sunt numiţi era mişcarea prin care politicul ajungea să controleze banii regiei.

Acest lucru trebuie să se schimbe. Directorii regiilor autonome trebuie să fie numiţi pe baza competenţelor, în zonele de activitate în care sunt numiţi, iar selecţia acestora trebuie făcută 100% transparent, fără excepţie.

Până acum, interviurile cu cei care candidau pentru funcţia de director al unei regii autonome au fost ţinute la secret. Asta, deşi numirea lor şi informaţii despre activitatea lor prealabilă sunt informaţii de interes public.

Săptămâna aceasta, alături de colegii mei din USR, voi depune o iniţiativă legislativă prin care aceste interviuri să fie la vedere. Proba interviului va trebui să fie transmisă în timp real, online, iar ulterior înregistrarea să rămână la dispoziţia publicului pe canalele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Adrian Giurgiu:

... oficiale ale regiilor. Nu este o practică nouă. Se supun acesteia toţi miniştrii, în cazul noilor guverne, când sunt audiaţi la comisiile parlamentare.

Consider că transparentizarea procesului de selecţie al directorilor regiilor autonome va duce treptat la eliminarea impostorilor politici de pe lista candidaţilor. Clasa politică trebuie să înţeleagă că incompetenţii nu mai pot ocupa aceste funcţii doar pentru că sunt apropiaţi de-ai unor decidenţi politici.

Mulţumesc.