Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Dacă mai este cineva în sală care doreşte să-şi prezinte de la microfonul Camerei declaraţia politică. Dacă nu, îngăduiţi-mi să dau citire propriei mele declaraţii.

(coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică pe care astăzi am pregătit-o să o prezint se numeşte "Joaca de-a revizuirea Constituţiei".

Stimaţi colegi deputaţi,

Din punct de vedere etimologic, termenul de constituţie provine din latinescul "constitutio" care are sensul de "starea unui lucru", "aşezarea cu temei". Termenul de constituţie şi-a păstrat sensul de lege până în secolul al XVIII-lea, când primeşte accepţiunea de "lege fundamentală", sens la care au achiesat astăzi toate statele.

Conform definiţiei Dicţionarului explicativ al limbii române, constituţia reprezintă "Legea fundamentală a unui stat, investită cu o forţă juridică superioară celorlalte legi, care cuprinde principiile esenţiale ale organizării lui, stabileşte drepturile şi datoriile principale ale cetăţenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme locale etc., reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică şi politică a statului respectiv, la un anumit moment".

Actori importanţi ai scenei constituţionale şi ordinii publice descriu constituţia sub diverse forme. Astfel, constituţia este un sistem de rigori, şi, după cum spunea şi ilustrul jurisconsult şi istoric Rudolf von Jhering, este "sora geamănă a libertăţii." Ion Deleanu, distinsul profesor al Facultăţii de drept din Cluj, atribuie termenului semnificaţia legii care "având forţa juridică superioară celorlalte legi, reglementează în mod sistematic atât principiile structurii social-economice, cât şi cele ale organizării şi funcţionării statului bazat pe aceasta, garantează drepturile fundamentale cetăţeneşti şi stabileşte datoriile corespunzătoare acestor drepturi".

În România, constituţia a apărut mult mai târziu în raport cu manifestarea acesteia în statele vestice, acest fapt fiind justificat, în mare parte, de premisele de dezvoltare economică, socială, culturală care au întârziat să apară din cauza dominaţiei Imperiului Otoman. Prima Constituţie a României a fost adoptată la data de 29 iunie 1866, după modelul Constituţiei Belgiei din 1831 care, la acel moment, era considerată cea mai liberală Constituţie din Europa, deci cel mai bun reper juridic de natură să genereze actul fundamental românesc. Un act deosebit de curajos, Constituţia din 1866 a fost elaborată fără vreo imixtiune străină, făcând totalmente abstracţie de suzeranitatea otomană şi fără aprobarea externă a marilor puteri, devenind astfel primul act de manifestare juridică a independenţei statului, cea mai longevivă constituţie (1866-1923), oferind un cadru complex pentru evoluţia statului român pe baze moderne şi democratice reale.

Stimaţi colegi,

Revizuirea constituţiei este, poate, cea mai importantă activitate legislativă a acestui an şi al acestui mandat. Este un deziderat al fiecărui grup parlamentar în parte. Atât noi, cei din opoziţie, dorim revizuirea Constituţiei, cât şi puterea doreşte iniţierea acestui proces. Să sperăm însă că vom reuşi să ajungem la o revizuire a constituţiei în consonanţă cu realităţile, cu evoluţia societăţii româneşti şi cu prezenţa României în Uniunea Europeană.

Vă mărturisesc însă, stimaţi colegi, că un lucru ne îngrijorează major, un lucru de altfel fundamental, şi anume decizia politică a USL de a-l nominaliza pe senatorul Crin Antonescu în calitate de preşedinte al Comisiei de revizuire a Constituţiei. O astfel de situaţie rămâne fără echivalent, deci un fapt fără precedent, ca un om politic fără pregătire juridică să fie nominalizat să conducă o comisie compusă eminamente din jurişti care lucrează la dispoziţiile celei mai importante legi a României. Nominalizarea senatorului Crin Antonescu în fruntea Comisiei de revizuire a Constituţiei reprezintă, în opinia mea, un joc al Partidului Social Democrat de a-l compromite pe acesta şi de a-i pune în dificultate imaginea pentru viitoarele alegeri prezidenţiale.

Consider cu tărie, în primul rând, în calitate de jurist, şi, în al doilea rând, în calitatea mea de deputat, că revizuirea Constituţiei, act fundamental pentru buna funcţionare a instituţiilor, este un proces extraordinar de complex, care trebuie ţinut departe de orice tip de manipulare politică.

Nu pot să nu mă întreb, stimaţi colegi, care sunt motivele reale pentru care niciunul dintre juriştii eminenţi ai USL nu a fost desemnat pentru a coordona această comisie. Revizuirea Constituţiei este un proces care, după cum am menţionat mai sus, nu trebuie să presupună nici măcar urme fine de manipulare politică, trebuie să implice o procedură curată, limpede, care să aibă drept obiectiv esenţial recâştigarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

Nu contest sub nicio formă pregătirea profesională şi politică a distinsului senator Crin Antonescu, însă, stimaţi colegi, constituţia este un act juridic, nicidecum o construcţie istorică, avem nevoie de jurişti, de oameni temeinic pregătiţi din punct de vedere juridic, care să poate anticipa exact consecinţele juridice ale textelor de lege ce vor crea cadrul legal de exercitare a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, cadrul legal privind buna funcţionare a autorităţilor publice, a instituţiilor statului. Avem nevoie de persoane care să creeze cadru legal corespunzător şi care să asigure predictibilitatea şi stabilitatea a tot ceea ce construiesc juridic. Ca atare, nu avem nevoie nici de estimări, nici de aproximări. Avem nevoie de realitate.

Stimaţi colegi,

Solicit pe această cale Uniunii Social-Liberale, atât în nume personal, în calitatea mea de jurist, dar şi in numele Partidului Democrat Liberal, să revină asupra acestei decizii pripite şi să nominalizeze o persoană cu o pregătire juridică bogată, solidă, cu o experienţă juridică vastă, care să îi permită, într-adevăr, să coordoneze această comisie cu un rol decisiv în crearea autenticităţii şi realităţii textului de lege de o importanţă covârşitoare asupra bunului mers al statului în sine.

Vă mulţumesc.

(Îşi reia locul la prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Înţeleg că nu mai e nimeni dintre colegii noştri înscrişi pentru a-şi prezenta declaraţiile politice dornic să ia cuvântul. În consecinţă, daţi-mi voie să-i citesc pe cei care astăzi, din motive obiective, au depus declaraţiile politice în scris la secretariatul Camerei Deputaţilor.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat deputaţii: Podaşcă Gabriela, Pop Georgian, Ioan Munteanu, Adrian Petrache, Manuela Mitrea, Zisu Stanciu, Florin Pâslaru, Daniel Bărbulescu, Nica Ciprian, Vasile Popeangă, Nistor Laurenţiu, Angel Tîlvăr, Intoteru Natalia-Elena, Iane Cristian, Dorel Covaci, Ioan Stan, Aurel Vlădoiu, Ana Birchall, Aurelia Cristea şi Ioan Dîrzu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, deputaţii: Ştefan Băişanu, Octavian Bot, Dan Bordeianu, Gheorghe Dragomir, Mihai-Aurel Donţu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Daniel Iane, Cocei Erland, Raluca Surdu, Titi Holban, Aurel Nicolae şi Gigel Ştirbu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputaţii: Ioan Bălan, Petru Movilă, Clauda Boghicevici, Sămărtinean Cornel-Mircea şi Vasile Gudu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular - Dan Diaconescu, deputaţii: Ion Melinte, Ioana Dumitru, Maria Dragomir, Alin Bucur şi Monica Iacob Ridzi.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Ion Diniţă.

Şi din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnii deputaţi: Miron Ignat, Nicolae Păun.

Toţi aceştia şi-au depus declaraţiile în scris la Secretariatul Camerei Deputaţilor.

Vă precizez că statistic 16 deputaţi şi-au prezentat declaraţiile de la microfonul Camerei Deputaţilor, iar 47 le-au depus în scris. Avem un total de 63 de declaraţii politice astăzi.

Nemaiavând alţi colegi dornici să-şi susţină declaraţia politică, declar închisă şedinţa de astăzi consacrată prezentării declaraţiilor politice. Ne revedem la ora 10, la şedinţa consacrată dezbaterii actelor normative supuse atenţiei astăzi în plenul Camerei Deputaţilor.

Până atunci, s-auzim numai de bine. Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)