Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Din partea Grupului USR, doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi.

Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul deputat Daniel Olteanu.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la următoarea temă: "Bani pentru infractori, da, pentru educaţie, ba!".

Una din priorităţile dezastruoase ale coaliţiei PSD-ALDE în această sesiune parlamentară este să dea recompense financiare celor certaţi cu legea. Educaţia şi sănătatea mai au de aşteptat! Sistemul este în mod cronic şi voit subfinanţat - 6% din PIB pentru educaţie, conform legii, pare încă o utopie!

Oare copiii noştri nu învaţă în condiţii improprii? Nu suferă ei de foame şi renunţă la şcoală din lipsa transportului, a rechizitelor sau a hainelor şi încălţămintei necesare? Peste 300.000 de copii sunt în afara sistemului şcolar, 40%, ştim foarte bine, sunt analfabeţi funcţional. Avem peste 9.200 de mame minore, o cifră care ne plasează pe primul loc în Europa! Nu spre ei ar trebui să se îndrepte atenţia guvernanţilor?!

Trag din nou un semnal de alarma! Peste jumătate dintre copiii români - 51% - trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creştere şi dezvoltare fizică normală, arată World Vision România. Situaţia este mult mai rea la sat, unde locuiesc 74% dintre copiii săraci ai României şi unde sărăcia este citată ca principala cauză a abandonului şcolar.

Mai trebuie să amintim că Raportul Parlamentului European arată că, în privinţa sărăciei copiilor, România conduce detaşat, cu 51%, urmată de Bulgaria, unde 45,2% dintre copii se află în risc de sărăcie.

Dincolo de aceste statistici îngrijorătoare, sute de mii de copii trăiesc într-o foame continuă, în satele din România oamenii se luptă zi de zi cu sărăcia, principala lor ocupaţie fiind agricultura de subzistenţă şi creşterea animalelor. Copiii născuţi în mediul rural sunt condamnaţi la sărăcie şi nefericire. Doar 25% dintre elevii din acest mediu ajung să termine liceul, iar 80% dintre copiii neşcolarizaţi sunt romi; peste 2,4% dintre aceşti copii abandonează în fiecare an şcoala.

România este una dintre ţările cu cele mai mici participări ale adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii. Este foarte îngrijorător. Iar în tot acest peisaj sumbru, Guvernul amână alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, conform Legii nr. 1/2011, pe care o cunoaştem cu toţii.

În timp ce ţări precum Suedia anunţă încă din anul 2016 că îşi închid închisorile din lipsă de infractori, rezultat al desfăşurării unor programe de reeducare a deţinuţilor şi de integrare a acestora în societate, în România, ministrul justiţiei îşi exprimă intenţia de a acorda între 5 şi 8 euro pe zi de detenţie, recompensă financiară celor certaţi cu legea.

Intenţia ministrului justiţiei de "a despăgubi" infractorii aflaţi în penitenciare în perioada 2012-2017 are, pe lângă caracterul inoportun şi imoral, o importanţă incredibilă, din punctul de vedere al bugetului statului. Concret, la 92.000 de deţinuţi, aceştia fiind beneficiarii, costurile totale se vor ridica la 370 de milioane de euro.

Care sunt de fapt priorităţile României la 100 de ani după Marea Unire? Bani pentru infractori, da, pentru educaţie, ba! Se vede treaba că educaţia a devenit Cenuşăreasa de serviciu a Guvernelor PSD-ALDE! Pactul pe educaţie din 2008 trebuie scos de urgenţă de la naftalină!

În calitate de membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor nu pot decât să susţin cu fermitate investiţia în educaţie şi cultură ca fiind unica soluţie pentru a ne asigura viitorul ca stat european.

Mulţumesc.

Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.