Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Domnul Viorel Chiriac, PSD.

Se pregăteşte domnul Constantin Şovăială, PNL.

Domnul Viorel Chiriac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Răpirea Basarabiei".

În plin an al sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, am considerat că o evocare, prin intermediul acestei declaraţii politice, a semnificaţiilor Tratatului de pace de la Bucureşti, din 1812, pentru spaţiul românesc şi statalitatea românească, este bine-venită.

După un război de şase ani, Rusia Ţaristă şi Imperiul Otoman au semnat, la 16/28 mai 1812, la Bucureşti, Tratatul de pace în urma căruia partea orientală a Principatului Moldovei era anexată de Imperiul Rus. Este vorba de teritoriul dintre Nistru şi Prut, pe care ulterior Rusia îl va numi Basarabia, prin extinderea denumirii ce până atunci desemna Bugeacul. Potrivit recensământului rus din 1817, Rusia primea un teritoriu de 45.630 de km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate.

Pretenţiile teritoriale ale Rusiei au fost însă mult mai mari. La început, reprezentanţii ei au cerut întreaga Moldovă, apoi ţinutul dintre Nistru şi Siret, iar în cele din urmă, sub iminenţa atacului armatei lui Napoleon, şi-au redus pretenţiile doar la teritoriul dintre Nistru şi Prut.

Ceea ce trebuie subliniat de la început este că această anexare s-a înfăptuit ilegal, prin încălcarea principiilor şi a normelor dreptului internaţional, întrucât Moldova de la acea vreme avea un statut de autonomie sub suzeranitate otomană, şi nicidecum de provincie a Imperiului Otoman.

Prin urmare, la 28 mai, după calendarul pe stil nou, se împlinesc 206 ani de la răpirea Basarabiei.

Pentru locuitorii de pe teritoriul dintre Nistru şi Prut încorporarea în statul rus a însemnat, după cum se ştie, începutul unei perioade de intensă rusificare, pe toate planurile. Autorităţile ruse au reorganizat Basarabia ca gubernie a Imperiului, iar limba rusă a devenit limba oficială. Limba română a fost scoasă treptat şi din învăţământul public, devenind un simplu obiect de studiu secundar.

Pentru noi, cei de azi, parlamentari sau simpli cetăţeni, este de datoria noastră să nu uităm importanţa unor asemenea momente pentru naţiunea noastră, cum a fost cel din 1812, şi să avem încredere că, până la urmă, dreptatea va fi învingătoare.

Deputat al PSD de Braşov, Viorel Chiriac.

Mulţumesc.