Parliamentary debates

Domnul Florică Ică Calotă:

"Reutilizarea apei pentru irigaţii agricole"

Apa reprezintă o resursă preţioasă.

Uniunea Europeană a luat măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul a convenit asupra poziţiei sale cu privire la un regulament prin care devine mai uşor ca apele urbane reziduale să fie utilizate pentru irigaţii agricole.

Astfel, Europa va reuşi să se adapteze la consecinţele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare şi va avea ca efect mărirea cantităţii de apă disponibile şi încurajarea utilizării eficiente a acesteia.

Există mai multe state membre cu o experienţă îndelungată şi de succes în materie de reutilizare a apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigaţii în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu.

Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu aceste resurse de apă pentru irigaţii, având în vedere faptul că între statele membre există diferenţe mari din punct de vedere geografic şi climatic.

Însă propunerea Consiliului conţine cerinţe stricte în ceea ce priveşte calitatea apelor recuperate şi monitorizarea acestei calităţi, astfel încât să se garanteze că sunt protejate sănătatea oamenilor, a animalelor, dar şi mediul.

Irigarea României este un obiectiv naţional extrem de important şi de necesar. Se vorbeşte foarte mult despre potenţialul agricol al ţării, dar în acest context este necesar să se facă ceva pentru valorificarea acestui potenţial.

România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice. Secetele, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale.

În anul 2019 au fost puse la dispoziţia fermierilor 1,4 milioane de hectare şi 2.000 de kilometri de canale. După reabilitarea care s-a efectuat în acest an, se doreşte de către ANIF a se pune la dispoziţie pentru anul 2020 aproape 1,6 milioane de hectare şi 2.200 kilometri de canale cu apă. Din cele 1,4 milioane de hectare de teren irigabil, procentul este încă mic la irigarea efectivă. Motivul principal este acela că fermierii nu şi-au finalizat sistemele secundare de irigaţii, lucrări finanţate din fonduri europene.

Conform datelor transmise, judeţul cu cea mai mare suprafaţă irigată este Brăila, pe primul loc, cu 250.766 de hectare, din care 123.805 hectare cu porumb, 52.309 ha cu soia, iar cu grâu - 28.857 hectare.

În top 5 judeţe în care fermierii au irigat cel mai mult se situează şi Ialomiţa - 82.675 de hectare, Dolj - 70.925 de hectare, Galaţi - 53.549 de hectare şi Tulcea cu 31.745 de hectare.

Agricultura României poate fi performantă numai cu ajutorul sistemelor de irigat.