Parliamentary debates

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îmi cer scuze, am omis, înainte de a trece la Grupul PSD, deputaţii neafiliaţi, şi o să revenim la Grupul PSD.

Domnul Francisc Tobă, din partea deputaţilor neafiliaţi.

O să vă rog să încercăm să fim puţin mai operativi.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea se intitulează "O ţară cu doi preşedinţi!".

Preşedintele Ungariei, într-o vizită neoficială în România, a declarat următoarele:

"Astăzi m-am întâlnit cu Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, vicepremier al României. Ca preşedinte al Ungariei, consider o prioritate să îi reprezint pe toţi maghiarii, întrucât pentru mine nu contează dacă cineva trăieşte în interior sau după graniţă. Maghiarii sunt maghiari, punct!".

Domnilor, am să vă fac o dezvăluire. Din partea mamei şi a bunicilor, eu sunt maghiar. Acest lucru nu mă face să mă simt ungur! Nu mă face să simt nevoia să fiu reprezentat de preşedintele Ungariei! Sunt român!

Sunt român şi vreau să fiu reprezentat şi protejat de un preşedinte român!

După declaraţia sfidătoare la adresa poporului român a Preşedintelui Ungariei, este legitimă întrebarea dacă preşedintele României, de etnie germană, trebuie să fie protejat de preşedintele Germaniei?

Este inadmisibil ca acest incident declarativ să fie prezent într-un stat autonom şi independent, membru al Uniunii Europene.

Nu jignirea directă a identităţii noastre cetăţeneşti este problema, ci însuşi faptul că a fost posibil acest lucru, acţiune pe care o consider drept sfidare la adresa poporului român şi la adresa legislaţiei internaţionale în domeniu.

Dacă preşedintele României se simte român, el fiind responsabil cu politica externă şi de apărare a acestui stat, ar fi trebuit să aibă o reacţie fermă şi categorică la adresa intervenţiei total inadecvate şi, repet termenul utilizat, sfidătoare la adresa identităţii statului roman.

A devenit o cutumă ca reprezentanţii statului maghiar, la nivelul cel mai înalt, să vină în spaţiul românesc şi să îşi exprime deschis intenţiile revizioniste. În egală măsură a devenit o cutumă ca instituţiile statului român să nu intervină în mod ferm la aceste acţiuni.

Închei făcând următoarea precizare.

În niciun Parlament european nu există mai mult respect faţă de reprezentanţii minorităţilor etnice, aceasta fiind o dovadă elocventă a faptului că România după 1989 a făcut eforturi consistente de a implementa principiile democraţiei.

Francisc Tobă, deputat de Braşov, Alianţa pentru Patrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.