Parliamentary debates

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Reducerea decalajelor de nivel de trai între cetăţenii români"

În aceste zile, există o dezbatere consistentă în cadrul Coaliţiei de guvernare cu privire la reformarea cadrului fiscal din România. În spaţiul public s-au vehiculat mai multe modificări pe care partidele de la guvernare şi-ar dori să le implementeze cu începere de la 1 ianuarie 2023.

În primul rând, este bine că avem această discuţie în acest moment, adică ne propunem ca modificările aduse Codului fiscal să se aplice abia după 6 luni de la adoptarea lor. Este un semn de însănătoşire care oferă predictibilitate mediului de afaceri şi cetăţenilor. Ca o ironie, pentru că tot s-a vorbit în ultimele zile despre cota unică sau cota progresivă, vă reamintesc că decizia introducerii cotei unice s-a luat pe 30 decembrie 2004, cu aplicare de la 1 ianuarie 2005!

Cred însă că ar fi şi mai bine dacă această discuţie despre reforma fiscală ar porni de la nişte principii fundamentale, adică de la ceea ce ne dorim să obţinem în urma acestor modificări şi reaşezări fiscale. Cum ne dorim să arate societatea românească în urma acestei reforme? Ce anume ne dorim să corectăm prin astfel de modificări legislative? Iată câteva întrebări la care ar trebui să răspundem în primul rând, iar apoi, desigur, putem să vedem şi cum putem realiza scopurile pe care ni le propunem.

În opinia mea, ca deputat social-democrat, cred că una dintre problemele majore care ar trebui realizată în urma acestei reforme fiscale este de a reduce decalajele de nivel de trai dintre cetăţenii români. Avem printre cele mai mari decalaje între cei mai bogaţi şi cei mai săraci cetăţeni. Suntem pe locul doi în Uniunea Europeană, după Bulgaria. Iar dacă vorbim despre reducerea decalajelor, atunci este limpede că prin noul model fiscal trebuie să diminuăm impozitele pe veniturile cele mai mici şi să le creştem la veniturile cele mai mari. Protecţie pentru cei săraci şi solidaritate din partea celor bogaţi - acesta ar trebui să fie principiul călăuzitor al acestei reforme fiscale.

Am văzut că liberalii sunt foarte preocupaţi să protejeze firmele mari, refuzând acea taxă de solidaritate, numită şi contribuţie pentru sănătate şi educaţie. Eu le spun colegilor mei că, dacă ar accepta această măsură, am putea finanţa Programul "Masă caldă în şcoli", pe care ştiu că şi dumnealor îl susţin din punct de vedere politic. De asemenea, s-ar putea finanţa înfiinţarea unei reţele naţionale de centre comunitare de sănătate, pe care ne-am asumat-o cu toţii în Programul de guvernare, care ar aduce serviciile de sănătate mai aproape de cetăţeni şi ar degreva presiunea de pe sistemul spitalicesc din România.

Dar, dincolo de această dezbatere pe taxa de solidaritate, PSD a mai făcut două propuneri la care încă nu am primit nicio reacţie de la colegii din coaliţie. De aceea, îi întreb la scenă deschisă pe parlamentarii liberali dacă ar susţine la vot supraimpozitarea salariilor foarte mari şi a pensiilor speciale.

La salariile foarte mari, noi am propus o cotă de 40% la sumele din veniturile salariale care depăşesc salariul preşedintelui României, adică salariul care se află în vârful grilei de la 1 la 12 privind salarizarea personalului din sectorul public.

În ceea ce priveşte pensiile speciale, adică pensiile de serviciu şi pensiile militare, ca să ştim exact la ce ne referim, noi am propus o impozitare în două trepte, respectiv cu 40% la sumele care depăşesc 9.000 de lei şi cu 90% a ceea ce depăşeşte 18.000 de lei.

Având în vedere poziţia fermă exprimată de prim-vicepreşedintele PNL, domnul Rareş Bogdan, care spunea că în 30 de zile de la venirea PNL la guvernare va rezolva problema pensiilor speciale, mă aştept ca, cel puţin propunerea PSD privind supraimpozitarea pensiilor speciale să fie susţinută şi de PNL.

Aştept, aşadar, un răspuns din partea colegilor de coaliţie şi eventual alte propuneri care să aibă ca efect reducerea decalajelor din societatea românească.