Parliamentary debates

Domnul Ilie Dan Barna:

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a mai depus declaraţie în scris domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Mergem la Grupul deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte Monica Berescu.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ciclul "Redeşteptarea poporului român", astăzi în declaraţia mea politică voi vorbi despre Dictatul de la Viena.

Efectele Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, când României i-au fost răpite teritoriile milenare ale vetrei strămoşeşti au putut fi îndreptate prin acţiunile militare, şi apoi prin acţiunile politico-diplomatice declanşate de actul de la 23 august1944.

Atunci, Armata română, alături de armata aliată a URSS-ului au pornit ofensiva de eliberare a Ardealului de sub ocupaţia maghiaro-germană, care în retragere a produs fapte abominabile în teritoriul ocupat, scopul ofensivei româno-ruse a fost de eliberare a trecătorilor Carpaţilor Meridionali şi Orientali şi debuşarea în Podişul Transilvaniei, de unde să pornească eliberarea deplină a teritoriului naţional românesc.

O etapă a acestei acţiuni militare a fost forţarea cursului mijlociu al râului Mureş în zona deluroasă Oarba de Mureş, respectiv Dealul Sângeorgiu-Iernut.

Comandamentul sovietic al acţiunii, prin generalul rus Serghei Georgievich Trofimenko, a impus, din motive care exced logicii militare, ca atacul dealului Sângiorgiu să se facă fără sprijinul artileriei şi prin atac frontal. Cu bună ştiinţă au fost împinse la moarte forţe militare române într-o acţiune sinucigaşă.

Nerespectarea acestui aberant ordin generat de neîncredere sau răzbunare faţă de armata română ar fi provocat repercusiuni militare şi politice imprevizibile ale aliaţilor sovietici care îşi impuneau hegemonia.

Astfel că trupe ale Armatei a IV-a Române, respectiv Diviziile 9 şi 11 infanterie din Corpul 6 Armată, au fost plasate pe direcţia principală de ofensivă împotriva trupelor germano-maghiare din compunerea Diviziei 8 Cavalerie SS, orice fel de mişcare de manevră fiindu-le limitată şi chiar interzisă de prezenţa trupelor sovietice în cele două flancuri ale unui dispozitiv cu o dezvoltare frontală de doar 400 m. De aceea, acţiunea militară română s-a desfăşurat în valuri succesive de atac, soldate cu pierderi imense.

Această operaţie militară a avut succes doar după ce a intrat în luptă şi artileria, ceea ce a permis cucerirea cotei 421 de pe dealul Sângeorgiu.

Acestea au fost coordonatele militare ale acestei perioade de 4 zile de război, când jertfa a 11.000 de tineri români a permis succesul înaintării Armatei române pentru realizarea eliberării teritoriului naţional.

Este cea mai mare jertfă dată de oştirea română într-o bătălie.

Despre cei 11.000 de eroi nu aminteşte niciun jurnal de ştiri, nicio istorie oficială. Doar un monument ridicat de localnici.

Jertfa lor trebuie comemorată şi împrospătată în memoria colectivă a neamului românesc prin emisiuni televizate şi prin festivităţi militare organizate la monumentul de la Oarba de Mureş.

Partidul Alternativa Dreaptă, consecvent cu valorile sale, va iniţia un concurs naţional pentru realizarea unui ansamblu monumental reprezentativ acestui martiriu al Armatei române.

17 septembrie trebuie să fie o dată în care drapelul României trebuie coborât în bernă, în memoria celor 11.000 de Ion, Gheorghe, Petre, Vasile jertfiţi pentru patrie!

Aceştia tineri ostaşi sunt martiri ai neamului!

Acum îi uităm?!

Deputat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.