Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Sorin Năcuţă, vă rog.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi, stimaţi colegi, se intitulează "Crizele şi rezilienţa".

România traversează o perioadă dificilă, marcată de restricţiile severe din pandemie şi criza de securitate regională şi cea energetică. Cu siguranţă, foarte mulţi întreprinzători şi foarte mulţi români resimt efectele acestor crize, există o presiune inflaţionistă şi încercăm cu toţii să ne adaptăm la noile provocări.

Măsurile aplicate de Guvern pentru atenuarea efectelor negative asupra cetăţenilor şi în economie sunt substanţiale, dar nu sunt nici suficiente, nici perfecte. Totuşi, s-au dovedit a fi corecte, cel puţin de la începutul crizei energetice şi până acum, chiar dacă, atât în mediul politic, cât şi în mass-media au fost critici şi informaţii alarmiste, multe dintre ele dovedindu-se a fi neadevărate.

Dacă ne detaşăm un pic de contrele politice, de exagerările situaţiei şi privim lucrurile din perspectivă istorică, atunci vedem că omenirea a mai trecut printr-o criză energetică severă, în anii 1970, şi ţările occidentale au ieşit întărite din ea. Să ne amintim ce s-a întâmplat în România în anii de după Revoluţie - fabrici închise, şomaj mare, tensiuni sociale, un PIB cu o scădere foarte mare, nu mai vorbim de inflaţie.

Măsurile luate în anii 1970 - plafonarea preţurilor, raţionalizare, ajutoare sociale - până la un punct seamănă foarte mult cu cele de acum.

Dar ce s-a întâmplat apoi? Ţările europene care au avut potenţial, precum: Franţa, Marea Britanie, Norvegia, au demarat planuri de dezvoltare a energiei nucleare, a capacităţilor de exploatare a rezervelor de petrol şi gaze, ajungând exportatoare de energie. Lumea a evoluat, a căutat noi resurse şi le-a găsit.

Pe termen lung au pierdut "şantajiştii", fiindcă ţările europene au avut capacitate de rezilienţă, au reuşit să exploateze mai eficient resursele şi să depăşească împreună criza provocată de OPEC.

Poate că nu toate măsurile luate de guverne acum sunt cele mai bune sau cele din anii 1970 au fost bune, cert este că economiile au depăşit criza, chiar în ciuda unor măsuri politice greşite.

În schimb, acum Uniunea Europeană este mai mare şi mai unită, are mecanisme de redresare şi rezilienţă puse în aplicare, ţările membre, inclusiv România, dispun de fonduri substanţiale pentru investiţii, pentru creşterea producţiei de energie, a capacităţilor de exploatare a resurselor de petrol şi gaze, adaptarea şi interconectarea reţelelor din sistemele energetice şi creşterea capacităţilor de înmagazinare şi stocare.

Acestea sunt, cu siguranţă, măsuri corecte şi cu cât creştem mai repede producţia de energie, cu atât vom depăşi mai repede criza energetică. Guvernul trebuie să continue măsurile de încurajare a populaţiei şi mediului economic, pentru investiţii în producţia de energie din resurse regenerabile, în izolarea locuinţelor, în tehnologii eficiente, mai ales că România are la dispoziţie surse importante financiare din cadrul mecanismelor europene de redresare şi rezilienţă.

Specialiştii spun că economiile flexibile sunt cele care vor suferi mai puţin, iar flexibilitatea politicilor guvernamentale conferă rezilienţă şi vitalitate societăţii. Sprijinul întreprinzătorilor, creşterea producţiei de energie, relaxarea fiscală, modernizarea legislaţiei muncii, economisirea banului public, micşorarea deficitului, investiţii masive în infrastructură sunt măsuri care pot asigura stabilitatea ţării şi revenirea economică durabilă.

Sorin Năcuţă, deputat de Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.