Parliamentary debates

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"O realitate cruntă - tinerii români sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană!"

Într-o Uniune Europeană care îşi propune să fie un bastion al prosperităţii şi egalităţii, există o realitate îngrijorătoare care se desfăşoară în România, una dintre statele membre. Cifrele recente arată că tinerii români se confruntă cu o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte nivelul de sărăcie şi deprivare materială şi socială.

România avea, în 2022, cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) din rândul statelor membre UE, de 25,4%, în condiţiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 6%, arată datele publicate de Eurostat.

Asta înseamnă că unul din patru tineri români suferă din cauza unui nivel insuficient de trai, incapabil să îşi satisfacă nevoile zilnice sau să participe la activităţi sociale, considerate normale pentru vârsta lor. Acest procent este de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, o diferenţă uriaşă care subliniază adâncimea problemelor cu care se confruntă ţara noastră în ceea ce priveşte bunăstarea tinerilor.

Această statistică nu este doar o cifră rece pe o pagină, ci reprezintă realitatea dificilă a mii de tineri români care se luptă zilnic să depăşească obstacolele materiale şi sociale. Această deprivare severă se traduce într-o serie de consecinţe negative pe termen lung, atât pentru indivizi, cât şi pentru societate în ansamblu.

Factorii care contribuie la această deprivare materială şi socială severă sunt mulţi şi diversificaţi, pornind de la şomajul în rândul tinerilor, inegalitatea de oportunităţi. În plus, tranziţia dificilă de la educaţie la piaţa muncii exacerbează această problemă, lăsând mulţi tineri fără un venit stabil sau perspective concrete de angajare.

În ciuda acestui context sumbru, soluţii pentru ameliorarea situaţiei tinerilor există, însă necesită o acţiune concertată şi angajament pe termen lung din partea Guvernului, instituţiilor educaţionale, organizaţiilor nonguvernamentale şi sectorului privat.

Este vital să se pună accentul pe educaţie şi formare profesională, care să răspundă nevoilor reale ale pieţei muncii, pentru a asigura tinerilor competenţele necesare care să le crească şansele de angajare. De asemenea, trebuie încurajate iniţiativele şi programele care promovează antreprenoriatul în rândul tinerilor, oferindu-le acestora resursele şi suportul necesar pentru a-şi putea deschide propria afacere.

Investiţiile în infrastructură socială şi în programe destinate tinerilor, cum ar fi centrele de tineret sau programele de consiliere şi orientare profesională, sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea situaţiei.

De asemenea, este crucial să se asigure că toţi tinerii au acces egal la oportunităţi, indiferent de mediul lor socio-economic de origine. Trebuie eliminate barierele care împiedică accesul la educaţie de calitate şi la piaţa muncii, inclusiv prin acordarea de burse şi programe de sprijin pentru tinerii proveniţi din medii defavorizate.

Politica socială ar trebui să pună un accent puternic pe incluziune şi egalitate de şanse, asigurându-se că nicio categorie de tineri nu este lăsată în urmă. Strategiile integrate, care să aducă împreună educaţia, piaţa muncii şi serviciile sociale, sunt esenţiale pentru a oferi o reţea de siguranţă solidă pentru tineri.

Este momentul ca societatea, Guvernul şi toţi actorii relevanţi să recunoască gravitatea situaţiei şi să acţioneze în mod decisiv pentru a asigura un viitor mai bun pentru tineretul României. Aceasta nu este doar o investiţie în indivizi, ci în viitorul şi prosperitatea întregii ţări.

Combaterea sărăciei şi a deprivării materiale şi sociale a tinerilor este o responsabilitate, pe care o avem cu toţii, şi un pas esenţial către crearea unei societăţi echitabile, incluzive şi sustenabile.