|
Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Mulţumesc mult, stimaţi colegi. Pe scurt, intervenţia mea va fi despre Legile educaţiei. Avem în Parlament aceste legi şi, din perspectiva mea, consider că ele sunt insuficient fundamentate şi nesatisfăcătoare în privinţa programelor de masă şcolară, adunate sub umbrela unui insuficient program conturat - Programul Naţional Integrat "Masă Sănătoasă". Am să vă prezint principiile esenţiale care ar trebui să ghideze dezbaterea şi formularea unor legi mai eficiente, mai echitabile şi orientate spre rezultate: 1. Nevoile specifice ale copiilor cu intoleranţe şi alergii - meniuri adaptate pentru copiii cu alergii la lactoză sau gluten, prevenind astfel probleme de sănătate şi asigurând o alimentaţie echilibrată pentru toţi elevii. Un copil din zece suferă de intoleranţe sau alergii medii sau severe; 2. Monitorizarea eficientă a rezultatelor - analiza performanţei şcolare înainte şi după implementarea programului, evaluând impactul asupra absenteismului şi abandonului şcolar; 3. Achiziţii locale şi susţinerea lanţului scurt de aprovizionare - colaborarea cu fermieri locali pentru a furniza fructe şi legume proaspete, promovând astfel produsele ecologice şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale; 4. Minimum 500.000 de elevi să primească masă caldă -garantarea unor mese calde şi echilibrate pentru cel puţin 50% din elevii care beneficiază de programul de masă şcolară. După cum ştim, acum, în programul-pilot, 80% din mesele calde sunt, de fapt, sandvişuri reci; 5. Componenta educaţională şi grădini şcolare este un alt principiu. E nevoie să avem includerea unor lecţii despre nutriţie şi sănătate în curriculă şi implicarea elevilor în cultivarea legumelor în grădinile şcolare, acolo unde este posibil, mai ales în mediul rural; 6. Susţinerea producătorilor naţionali este un alt principiu. Mai exact, stabilirea unor contracte pe termen lung cu producătorii locali, asigurând un flux constant de alimente şi susţinând economia locală; 7. Favorizarea producţiei ecologice/bio - acordarea unui bonus în cadrul licitaţiilor de achiziţii pentru produsele ecologice, încurajând practici sustenabile şi responsabile în cadrul industriei alimentare; 8. Preţuri de referinţă indexate cu inflaţia - stabilirea unor preţuri echitabile pentru mesele calde, ajustate în funcţie de inflaţie şi diferenţiate în funcţie de tipul de masă oferită; 9. Achiziţii pe loturi distincte - facilitarea achiziţiilor pe loturi separate şi colaborarea cu producătorii locali mici şi medii, promovând dezvoltarea economică locală şi sustenabilitatea comunităţilor; 10. Mecanism de feedback transparent - crearea unui portal online, aşa cum au majoritatea ţărilor europene, unde părinţii, elevii şi profesorii să poată să comunice observaţiile şi sugestiile legate de programul de masă şcolară; 11. Meniuri elaborate cu experţi în nutriţie - consultarea cu nutriţionişti, pentru a elabora meniuri sănătoase şi echilibrate, adaptate nevoilor nutritive ale elevilor şi diversificate pe parcursul lunilor; 12. Includerea copiilor din zonele defavorizate în mod obligatoriu în acest program - asigurarea accesului la Programul de masă şcolară pentru copiii din zonele cu şomaj ridicat, abandon şcolar crescut sau venituri per capita scăzute, pentru a combate inegalitatea şi a îmbunătăţi oportunităţile educaţionale ale acestora. Vă propun, aşadar, să avem în vedere aceste principii în discuţiile noastre şi să elaborăm un proiect de lege care să abordeze într-un mod eficient şi echitabil nevoile elevilor şi ale comunităţilor locale. Prin includerea acestor principii, putem asigura că Programul de masă şcolară va avea un impact pozitiv asupra sănătăţii şi performanţei şcolare a copiilor, contribuind la dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi la susţinerea producătorilor locali. Vă mulţumesc. Cătălin Teniţă, deputat neafiliat de Bucureşti.
|