Parliamentary debates

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Problemele cu care se confruntă muzeele din România"

Începând cu anul 1992, România s-a alăturat ţărilor care organizează Ziua Europeană a Patrimoniului. Anul acesta, pe 17 septembrie românii au sărbătorit a XIX-a aniversare a acestui eveniment cultural, tema ediţiei fiind "Moştenirea culturală din lemn". În această zi, numeroase muzee din ţară au avut uşile deschise, oferind localnicilor şi turiştilor posibilitatea de a cunoaşte străvechea artă a sculpturii în lemn, prin exponate reprezentând de la diferite unelte şi tehnici de ornamentare, până la forme şi motive decorative.

Cu acest prilej, doresc să subliniez, stimaţi colegi, că un studiu recent al Uniunii Europene, prezentat pe data de 19 septembrie 2011 de Ministerul Culturii, ne arată că reţeaua de muzee din România este bine dezvoltată (3,1 muzee la 100.000 de locuitori) şi are o extindere comparabilă cu a altor ţări europene, recunoscute pentru cotele ridicate ale atracţiei turistice în muzee (Spania - 2,9; Portugalia - 2,8; Polonia 1,7). Cu toate acestea, afluxul de vizitatori în muzeele din România este destul de redus (484 vizitatori la 1000 de locuitori), în comparaţie cu infrastructura muzeală şi cu interesul ridicat declarat - studiile de consum cultural indică vizitarea muzeelor printre primele trei activităţi culturale ale românilor.

O altă statistică recomandată de Ministerul Culturii, a celor mai vizitate muzee ale lumii, aşează Muzeul Luvru (Musée du Louvre, Paris) pe primul loc, cu un total de 8.500.000 de vizitatori anual. Cel mai vizitat muzeu din România, Muzeul Satului, a adunat anul trecut 284.600 de vizitatori, fapt ce nu i-a permis să intre în clasamentul celor mai vizitate 140 de muzee ale lumii.

Trebuie să recunoaştem că, la un patrimoniu muzeal cum este cel al României, este inacceptabil să nu existe o reglementare exactă a măsurilor care să acopere nevoile operatorilor muzeali din toată ţara, să contribuie la dezvoltarea vieţii acestora şi la structurarea unor politici culturale eficiente în domeniu. În prezent, reţeaua de muzee din România, deşi este una bine dezvoltată, nu beneficiază de un număr de vizitatori pe măsură. În plus, există un număr considerabil de muzee în întreaga ţară neglijate, nerenovate şi nevalorificate pe măsura importanţei lor culturale.

Scopul acestei declaraţii este de a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă muzeele din ţară şi de a aduce pe agenda publică această problemă faţă de care trebuie să luăm atitudine. România are nevoie de politici publice în domeniul patrimoniului cultural, care să aibă rezultate în sensul sporirii gradului de cunoaştere, dar şi a gradului de protecţie a patrimoniului. De asemenea, este necesară o nouă gamă de strategii, proiecte şi programe culturale şi educaţionale privind valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural muzeal, servicii de asistenţă în implementarea proiectelor în care sunt implicate muzeele, înfiinţarea şi administrarea unor centre de creativitate pentru studiul patrimoniului etc.

În prezent, managerii muzeelor dau vina pe lipsa de bani şi pe faptul că autorităţile nu reacţionează la iniţiativele culturale ale artiştilor şi ale societăţii civile. De aceea, consider că nu este acceptabilă o asemenea situaţie. Deşi, pe fondul unei instabilităţi economice care ne urmăreşte de ceva timp, avem multe priorităţi, în detrimentul acestui sector, totuşi, este necesară o soluţie şi pentru perfecţionarea reţelei muzeale, este necesar să intervenim cu măsuri specifice, pentru a aduce îmbunătăţiri considerabile în ceea ce priveşte reţeaua de muzee din România.