Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Birchall, Circumscripţia Vaslui, dar reprezentanta... Marelui Ducat de Prahova.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În declaraţia de astăzi voi vorbi despre creşterea economică înregistrată pentru anul 2012 de către România, care - aşa cum ne furnizează INS - a fost mai mare decât ne aşteptam iniţial.

Ştim cu toţii că austeritatea a fost principalul cuvânt de ordine în sistemul economic internaţional în ultimii ani. Problema austerităţii a ridicat o serie de întrebări cu privire la dezvoltarea statelor care au adoptat măsuri de austeritate, fiind evidentă o dualitate între cei doi termeni: austeritate versus dezvoltare.

Performanţa economică a României în ultimul an vine pe fondul a trei ani de stagnare economică. Pe timpul crizei economice, susţinătorii austerităţii au afirmat că un stat nu poate obţine creştere economică şi măsuri sociale drepte în acelaşi timp.

Tocmai această afirmaţie a făcut ca statul român să reprezinte la nivel european un caz unic din punct de vedere economic, deoarece, înainte de izbucnirea crizei, România avea unul dintre cele mai scăzute PIB-uri pentru asistenţa socială. Pe fondul crizei economice, măsurile de austeritate, întreprinse de Guvernul PDL aflat în funcţie până în aprilie 2012, au făcut ca spitalele să fie închise, iar toţi angajaţii din sistemul public să aibă salariile reduse, spre exemplu.

Cu toate aceste probleme de ordin economic, Guvernul USL a reuşit ca, de la preluarea puterii executive, să returneze salariile celor din sectorul public şi taxele colectate în mod ilegal de la pensionari. De asemenea, au fost redeschise mai multe spitale la nivel naţional.

USL a demonstrat astfel că se pot lua măsuri care să creeze o societate mai echitabilă, mai justă, dar, în acelaşi timp, să menţină şi o disciplină fiscală prin reducerea, în mod special, a cheltuielilor publice.

În luna mai a anului trecut, USL a venit la guvernare, promovând un nou model economic, mai creativ, mai stimulativ pentru investitori, pentru români. Modelul propus de USL a fost un model cu propuneri clare de orientare a investiţiilor publice ale Statului către zone care aduc un plus de valoare.

În 2012, am venit cu un suflu nou pentru economia românească, pe care nu-l puteau oferi cei din coaliţia de guvernare formată în jurul PDL. Continuarea şi în 2012 cu aceeaşi formulă guvernamentală, care venea doar cu idei prăfuite, expirate şi incapabile să redreseze România, ar fi însemnat ca astăzi să ne afundăm în criza economică care a lovit Europa.

Este clar pentru toţi că, pentru o evoluţie economică pozitivă în următorii ani, pe lângă măsurile adoptate de Guvern avem nevoie de o absorbţie în mai mare măsură a fondurilor europene. Scăderea, în 2013, a ratei inflaţiei va permite o creştere a puterii de cumpărare a populaţiei.

Aşa cum a rezultat din rapoartele FMI, România a realizat stabilitatea macroeconomică, dar mai are nevoie de o creştere economică sustenabilă, pe care, aşa cum arată datele în acest moment, putem să o înregistrăm.

Până anul trecut, se spunea că România, pentru a avea o creştere economică sustenabilă, are nevoie de stabilitate politică şi financiară pentru a atrage investitori. Stabilitatea politică o avem începând cu decembrie 2012, iar cea financiară se va realiza în urma măsurilor luate de Guvernul USL, în colaborare cu instituţiile economice abilitate din România, printre care şi BNR.

Existenţa stabilităţii politice creează condiţiile necesare pentru ca investitorii români să se arate şi ei interesaţi alături de investitorii străini. În acest moment sunt mai mulţi investitori, în special germani şi austrieci, interesaţi să vină în România cu sume importante de bani, în domenii precum industria auto, cea a lemnului sau a resurselor naturale.

Intrarea pe piaţă în România a marilor investitori nu vine ca o noutate pentru statul român. Încă de anul trecut, prim-ministrul Victor Ponta a început să aibă întâlniri cu diverşi reprezentanţi ai investitorilor străini, pe care i-a asigurat de sprijinul Guvernului României.

Atragerea investitorilor străini în România însemnă noi locuri de muncă, creşterea nivelului de trai şi reducerea migraţiei forţei de muncă. Pentru colegiul pe care îl reprezint din judeţul Vaslui, investiţiile sunt principalul motor de creştere economică a judeţului pentru crearea locurilor de muncă, atât de necesare în această zonă.

Dovadă a îmbunătăţirii percepţiei asupra României în plan economic european, dar şi mondial, este, cu titlu de exemplu, şi creditul contractat de statul român în luna februarie 2013, în valoare de 1,5 miliarde de dolari de pe piaţa internaţională de capital, pe o perioadă de zece ani şi jumătate, cu o dobândă de 4,5%. Acest credit reprezintă un succes pentru România, mai ales că în ianuarie 2012 a fost contractat un împrumut pe zece ani, de 1,5 miliarde de dolari, de pe piaţa internaţională de capital, la o rată a dobânzii de 6,875%. Împrumutul contractat anul acesta este cel mai ieftin de după 1990, fapt ce dovedeşte că măsurile de stabilizare şi consolidare economică luate în ultima perioadă au făcut ca România să aibă acces la credite la o dobândă preferenţială pe piaţa internaţională a împrumuturilor în dolari. Pentru prima dată în ultimii ani, Guvernul României a demonstrat, prin cifre, că se poate realiza o ajustare fiscală, luând în acelaşi timp şi măsuri sociale.

România dovedeşte că este din ce în ce mai stabilă economic, într-un climat european cu mari tensiuni în zona economică. Această afirmaţie nu este o vorbă în vânt, ci îmi este susţinută de datele publicate pe parcursul săptămânii trecute de către Institutul Naţional de Statistică. Conform acestor date, economia României a crescut anul trecut în termeni reali cu 0,7% faţă de anul 2011, iar produsul intern brut a fost estimat la 587,499 miliarde lei. Sigur, se poate spune că este puţin, dar uitându-ne la măsurile care sunt şi au fost luate în zonă şi la ce se întâmplă în zona noastră din Europa, această creştere arată un trend care este benefic pentru România.

Această evoluţie vine să confirme trendul ascendent al economiei româneşti, mai ales că datele oferite de INS arată o creştere mai mare decât se prevăzuse iniţial. La momentul actual, suntem singura ţară din regiune care a înregistrat un plus economic în 2012 şi este foarte important ca şi în 2013 să putem menţine această direcţie.

Anunţul făcut de INS este cu atât mai bun cu cât, din primele date ale trimestrului, România se încadrează în tot ceea ce a negociat cu partenerii internaţionali în ceea ce priveşte deficitul.

Chiar dacă anul 2013 este abia la început, putem să spunem că ce a fost mai greu a trecut. De la preluarea guvernării am reuşit să deblocăm fondurile europene pe mai multe programe, POS Mediu, POSDRU, Programul Operaţional Regional. Din previziunile oferite de FMI şi Comisia Europeană despre România, rezultă că anul acesta am putea să ne aşteptăm la o creştere economică între 1,6 şi 1,7 %.

Nu este niciun secret că anul acesta este un an foarte dificil pentru economia românească, nu doar prin prisma măsurilor pe care se impune să le luăm, dar şi din cauză că în 2013 vin notele de plată pentru împrumuturile efectuate în trecut. Dar putem spune că România are, în acest moment, capacitatea să îşi îndeplinească angajamentele luate.

Situaţia economică a României, însă, depinde şi de situaţia economică din Uniunea Europeană. Sperăm ca, în plan economic, UE să se redreseze, mai ales că 70% din exporturile României sunt către zona europeană.

În momentul de faţă, putem spune că s-a dovedit că austeritatea nu înseamnă creştere economică, idee la care s-au raliat chiar şi forurile economice internaţionale. USL nu va repeta greşeala făcută de PDL, de a acţiona înainte de a vedea ce este mai bine pentru cetăţenii români, pentru economia ţării.

Provocarea la care trebuie să răspundă România este aceea de a deveni o zonă de atracţie pentru investiţiile străine. Nu trebuie să cădem în paradigma atragerii doar de investitori străini, este nevoie, în acelaşi, timp să fie ajutaţi şi investitorii români.

Pentru a exista o stabilitate economică la nivelul României, în perioada următoare, trebuie ca în societatea românească să se schimbe ADN-ul modelului nostru social-economic, astfel încât să avem o balanţă între industrie şi servicii şi, de asemenea, industria şi producţia. Trebuie să folosim agricultura şi domeniul energiei ca surse importante de creştere economică. De asemenea, România trebuie să continue relaţiile comerciale atât cu partenerii tradiţionali, dar este important să ne deschidem şi spre alte pieţe, spre exemplu din Asia, precum India.

Important este pentru România şi pentru români că am demonstrat, începând cu luna mai a anului 2012, că, prin stoparea jafului PDL din economie şi prin reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar, putem redresa România şi putem să o îndreptăm pe drumul cel bun.

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5, Vaslui.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc, doamnă deputat.