Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe domnul deputat Constantin Adăscăliţei.

Se pregăteşte domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Domnul Constantin Adăscăliţei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică ocazionată de ediţia 2013 a Sărbătorilor Iaşiului.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Preacuvioasa Maica Parascheva. În Moldova este cinstită într-un mod deosebit, deoarece de mai bine de 350 ani moaştele Sfintei se păstrează la Iaşi. Jertfa creştină, viaţa neprihănită, dar şi minunile săvârşite de Sfânta Parascheva au făcut ca de-a lungul anilor dreptcredincioşii să o identifice ca un simbol al credinţei ortodoxe, devenind ocrotitoarea Iaşilor şi a întregii Moldove.

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut şi a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea pe ţărmurile Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, pe atunci capitala Imperiului Bizantin. Vieţile Sfinţilor povestesc cum de la vârsta de 10 ani a fost aleasă de Dumnezeu pentru nemărginita sa lucrare.

Moştenind o mare avere de la părinţi împreună cu fratele ei, Sfânta Parascheva împarte săracilor partea de moştenire ce i se cuvenea şi, "părăsind frumuseţea acestei lumi", se retrage în pustiu. După o viaţă monahală la Ierusalim şi pe malurile Iordanului, Sfânta se retrage pe plaiurile natale, la Epivata, unde trece în lumea celor drepţi şi este înmormântată ca o străină. Mai târziu, printr-o minune, îi sunt descoperite moaştele "neputrede şi pline de mireasmă", iar Preacuvioasa Parascheva este canonizată de timpuriu într-unul din sinoadele ecumenice.

În anul 1641 credinciosul domnitor moldovean Vasile Lupu răscumpără Sfintele Moaşte şi le aduce la Iaşi depunându-le la Sfânta Mănăstire Trei Ierarhi. Din acest moment cronicile vremii ne evocă minunile Preacuvioasei care i-au pecetluit legătura cu Iaşiul şi cu dreptcredincioşii din întreaga Moldovă. În prezent, moaştele Sfintei se găsesc în Catedrala Mitropolitană Iaşi, devenind un simbol al frăţietăţii ortodoxe şi nu mai puţin important - o "nădejde a biruinţei asupra patimilor" pentru oricare dintre pelerini.

În ultimii 15 ani, dragi prieteni, în luna octombrie, Iaşiul devine Capitala Spirituală a României. De Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie) pelerinii ortodocşi din toată lumea îşi îndreaptă paşii către "Târgul Ieşilor" - reper cultural românesc, dar şi poarta estică a Uniunii Europene.

Timp de o săptămână Iaşiul îşi recapătă valenţa culturală şi spirituală, aşa cum i-a fost destinată de către mai marii vremurilor şi de binecuvântările patriarhilor.

Vin astăzi în faţa dumneavoastră, dragi colegi, dragi prieteni, să vă reamintesc că Iaşiul are porţile deschise pentru toţi românii, fie că vorbim de românii din Bucureşti, de românii din Timişoara, de cei din Chişinău sau de românii din Cernăuţi. Sărbătoarea Capitalei Spirituale a României a devenit Marea Sărbătoare a Ortodoxiei.

De la an la an, Iaşiul primeşte sutele de mii de pelerini care vin şi se închină la Racla Cuvioasei, primesc binecuvântările marilor prelaţi şi pleacă cu nădejde şi cu inima îmbărbătată. Anul acesta, la Iaşi, sunt aşteptaţi peste un milion de pelerini, iar autorităţile locale, în frunte cu primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, alături de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei şi al Bucovinei Teofan au pregătit un program pe măsură care ajută Iaşiul să devină Capitala Culturală Europeană în 2021. Pe data de 14 va avea loc "Seara valorilor" la Teatrul Naţional Iaşi, eveniment prin care se vor celebra elitele ieşene. În acelaşi timp, se va desfăşura şi Festivalul Internaţional de Folclor, iar în cartierele Iaşiului s-au organizat Târgul de vinuri, Târgul de blănuri şi Târgul de artizanat, precum cele din faţa Palatului Culturii.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe 14 octombrie vă invit la Iaşi pentru o întoarcere la valorile creştine româneşti şi o întoarcere la lucrurile simple care ne fac pe toţi să devenim mai buni. Totodată veţi avea ocazia să vedeţi etapele care schimbă un oraş pentru a deveni Capitală Culturală Europeană, născute dintr-o colaborare fericită a trei entităţi: administraţia locală, Patrimoniul cultural şi Biserica Ortodoxă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumim pentru invitaţie, domnule deputat.