Parliamentary debates

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

M-am întrebat în perioada aceasta de toamnă dacă declaraţiile politice ale parlamentarilor din opoziţie au vreun rost, pentru că cele ale parlamentarilor aflaţi la putere au un rost - acela de a scoate în evidenţă binefacerile aduse nouă, tuturor, de către acest Guvern.

M-am întrebat dacă întrebările adresate de parlamentarii opoziţiei, miniştrilor, au vreau rost? Dacă interpelările au vreun sens? Şi vreau să vă spun că, fiind un parlamentar, cât de cât, implicat - am ţinut până acum peste 20 de declaraţii politice, la fel, am adresat un număr mare de întrebări, interpelări, miniştrilor -, iniţiez împreună cu colegii de la mai multe partide, dar în primul rând cu cei de la PMP, proiecte de lege care îşi urmează cursul lor. Ce mă derutează, însă, este că răspunsul pe care miniştrii, atunci când binevoiesc să-l dea, este de cele mai multe ori halucinant.

Întrebam cu şase luni de zile în urmă pe ministrul culturii dacă are în vedere ca la Alba Iulia să se înalţe ceva simbolic, încât Centenarul Unirii să rămână încrustat în solul patriei, cu o cruce uriaşă, care să se vadă de la Budapesta şi de la Viena. Cu greu am obţinut un răspuns, a fost nevoie ca un parlamentar - nu-i mai spun numele, să nu-l fac celebru - să se lege cu lanţul de Parlament, să vină cu valiza de acasă, să încerce greva foamei, e drept, pe o perioadă de timp foarte scurtă, ca Guvernul să găsească resurse financiare ca acest Centenar - pentru că este un Centenar de o importanţă colosală pentru noi, românii, - să fie marcat aşa cum se cuvine, nu numai prin serbări, simpozioane.

Întrebam un alt ministru ce are de gând cu locuitorii din zonele izolate ale ţării, cei din Munţii Apuseni, din Delta Dunării. Cu greu am primit un răspuns în care sunt încrustate câteva gânduri, acolo, nişte proiecte care nu se vor finaliza niciodată, şi dacă un străin ar fi citit acel răspuns, în mod cert a doua, a treia zi se muta să trăiască în Munţii Apuseni, atât de bine se arată că se trăieşte acolo.

Îl întrebam pe ministrul sănătăţii dacă vreodată va mai redeschide Spitalul Orăşenesc Negreşti? Am dus memoriu la minister. De luni de zile tot vreau să smulg un răspuns. În sfârşit, am primit unul, prin care, paradoxal, domnul ministru Bodog spune că Guvernul nu l-a închis niciodată pe acel spital. Probabil s-a închis singur sau o fi bătut vântul şi a trântit uşa?! S-au cheltuit cinci milioane de euro pentru modernizarea spitalului şi, după ce s-a terminat proiectul, spitalul a fost, repet, închis, dar nu de către Guvern, probabil de către extratereştri!

Sigur că, concluzia la care am ajuns eu este că noi, în afară de activitatea din teritoriu, întâlnirile cu cetăţenii acolo, pentru a le capta problemele şi a le transfera aici, avem datoria să iniţiem proiecte de lege toţi, să colaborăm ca legile să fie foarte bune, să adresăm întrebări, interpelări miniştrilor şi mai ales să-i aducem aici, la rampă.

Pentru îmbunătăţirea activităţii mă adresez conducătorului Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea, şi îi cer ca, atunci când va zăbovi asupra problemelor administrative din Camera Deputaţilor, să împace o televiziune, indiferent care din România, care să înregistreze non-stop ce se întâmplă aici, ca ţara să vadă nu selectiv cum unii ziarişti hărţuiesc parlamentarii pe holuri şi îi îngrămădesc prin colţuri, punându-le întrebări despre gramatică, ce mănâncă, cum se îmbracă...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule deputat, vă rog să vă apropiaţi de final.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Şi a doua propunere... Da, la final. Încheiem grandios.

A doua propunere este aceea ca, dacă vreodată are bani acest Parlament, să înceapă zidirea unui hotel pentru parlamentari, pentru că dacă va suna cineva adunarea vreodată, nimeni nu poate să-i aducă într-o situaţie de urgenţă pe parlamentari. Nu că n-ar merge ţara şi fără ei, că atâta timp cât este Guvernul acesta "bun la toate", aproape că Parlamentul ...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat. Mulţumim foarte mult.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Deja aţi ajuns la cinci minute.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Da?

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Aţi făcut două declaraţii...

Mulţumim tare mult.

Domnul Corneliu Bichineţ:

A fost şi una bună, de altfel!

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim tare mult.