|
Domnul Mihai Niţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia poartă titlul "17 octombrie - Ziua mondială pentru eradicarea sărăciei". Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis, în anul 1987, ca data de 17 octombrie să fie instituită Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. Este ziua în care peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadéro, din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, violenţei şi foametei. În România, Constituţia prevede că "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent". Cu toate acestea, constatăm că există impresionant de mulţi oameni săraci, dovada cea mai elocventă a acestei stări de fapt fiind numărul mare de emigranţi români pe care sărăcia i-a alungat din ţară. Într-o ţară bogată în resurse, cum este România, n-ar trebui să existe săracii, excluzându-i pe leneşii care preferă ajutorul social, în loc să-şi asigure traiul prin muncă. În sistemul totalitar, menţinerea populaţiei în stare de sărăcie era politică de stat. Oamenii săraci şi ignoranţi au fost mereu uşor de manipulat, de exploatat, în interesul clasei conducătoare. Azi trăim într-un regim democratic, însă vedem că sărăcia se ţine scai de români. Din vina cui? Să mai existe în structurile statului român persoane care provin din vechiul regim, sau oameni noi cu apucături vechi?! Faptul că actuala guvernare se preocupă de crearea locurilor de muncă şi de creşterea salariilor, a pensiilor, de măsuri dedicate creşterii economice, demonstrează clar că ne aflăm pentru prima oară, după aproape trei decenii de libertate, în situaţia când statul se preocupă serios de soarta întregii populaţii a ţării, creându-se premisele reale pentru conturarea unei categorii sociale de mijloc în România. Altfel, n-avem dreptul să pretindem că suntem parte a Europei Unite. Aplicarea Programului de guvernare actual i-ar putea îmbia pe românii pribegi să revină acasă, în ţara de care le este dor. Soluţii pentru redresare economică şi progres real există. Cel mai simplu model ne este oferit de premierul Poloniei: "Este suficient să nu furi şi să nu risipeşti resursele publice". În ultimii ani, Polonia a renunţat la şabloanele de guvernare recomandate de UE, reuşind să asaneze comerţul subteran, care impieta asupra progresului economic naţional. Prin inteligenţă politică şi bună-credinţă, vor putea fi aplicate programele de creştere economică, politicile macroeconomice de stabilizare şi reformele structurale necesare în acest moment. Este nevoie de luciditate, de temeinicia actului de conducere, de recăpătarea încrederii populaţiei în clasa politică. Deputat de Olt, Niţă Mihai.
|