Parliamentary debates

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Domnul Vasile Cîtea.

Se pregăteşte domnul Giureci-Slobodan Ghera, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea se numeşte: "Legea falimentului personal trebuia să iasă din «insolvenţă»".

Dragi colegi,

Legislatura trecută a fost martorul consensului politic între toate forţele politice reprezentate în Parlamentul României, atunci când aducem în discuţie Legea nr. 151/2015, cunoscută ca fiind Legea falimentului personal.

Sesizându-se diferenţa de tratament juridic între o persoană fizică şi o persoană juridică, pe fondul executărilor silite generate de incapacitatea de plată, în special a datoriilor bancare, de către persoane fizice de bună-credinţă şi în plină criză a rambursării creditelor în franci elveţieni, 151 de deputaţi şi senatori din Parlamentul României au iniţiat o propunere legislativă care urmărea să aducă pe acelaşi plan persoana fizică şi persoana juridică în materia incapacităţii de plată.

Cu această ocazie, starea de discriminare pozitivă de care beneficia persoana juridică, în raport cu persoana fizică, ar fi trebuit să fie anihilată, oferindu-se un tratament juridic echivalent şi persoanelor fizice ale căror patrimoniu personal ar fi fost insuficient pentru plata datoriilor scadente.

La data de 9 decembrie 2014, legea trece de Senat, iar la data de 20 mai 2015, legea este adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, fiind depusă pentru promulgare la data de 3 iunie 2015.

Legea ar fi trebuit să intre în vigoare la data de 26 decembrie 2015, însă, prin trei ordonanţe de urgenţă, termenul stabilit iniţial a fost prorogat.

În fond, legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă care înregistrează restanţe la bănci, la întreţinere sau la bugetul statului şi care nu şi-au generat cu rea-credinţă această stare sau care nu au acţionat împotriva creditorilor ori pentru a-şi genera o stare de profit.

Prin declararea falimentului personal, persoanele fizice ar fi beneficiat de un tratament juridic corect şi echivalent stării lor dificile, putând fi încadrate, din punct de vedere financiar, şi la categoria de persoane vulnerabile.

Astfel, din momentul depunerii cererii, indiferent pentru care din cele trei proceduri recunoscute de lege ar fi optat, măsurile de executare silită împotriva persoanei fizice se suspendă de drept, în paralel cu elaborarea unui plan de rambursare sau de lichidare de active, oprindu-se, pe cale de consecinţă, şi curgerea dobânzilor, dar şi calculul penalităţilor la debitele principale.

Chiar dacă după data de 1 ianuarie 2018 nu a mai intervenit niciun caz de prorogare, specialiştii în domeniu sunt de părere că dispoziţia legală trebuie să suporte anumite completări, din cauza faptului că, deşi teoretic ea emite efecte juridice, practic ar fi imposibil de aplicat pentru oricare din următoarele motive:

• lipsa instanţelor de judecată specializate;
• lipsa specialiştilor din acest domeniu nou şi probleme juridice la formarea acestor specialişti;
• modul de funcţionare a comisiilor de insolvenţă care, în anumite circumstanţe, ar funcţiona ca veritabile instanţe judecătoreşti;
• pragurile sumelor de la care poate fi declarat falimentul personal nu sunt actualizate, raportându-se la valoarea de 1.450 de lei, ca salariul minim brut pe economie;
• lipsesc chestiunile de procedură efectivă de la completarea cererilor specifice, până la modalitatea de depunere a lor.

Cu toate aceste neajunsuri, la data de 21 iunie 2018, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a anunţat primul caz de faliment personal.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Vasile Cîtea:

Da.

În situaţia în care, la un venit total de 1.162 de lei, din care jumătate poprit pentru datorii către terţe persoane fizice, instanţa de judecată a considerat că nu există posibilitatea efectivă, raportată la venituri, de a se respecta un plan de rambursare, de achitare a datoriilor persoanei fizice respective, către bugetul statului.

Dragi colegi,

Este timpul, poate, de încă un consens politic, pentru a completa dispoziţia legală, astfel încât aceasta să fie şi practic aplicabilă şi să contribuie, alături de Legea dării în plată, la îmbunătăţirea tratamentului juridic de care beneficiază persoanele fizice de bună-credinţă aflate în stare de incapacitate de plată.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc.