Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Mihai Niţă, Grupul ALDE.

Se pregăteşte doamna deputat Mihaela Huncă, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Mihai Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei: "Ziua Internaţională a Drepturilor Omului".

Ziua Drepturilor Omului este sărbătorită anual, în aproape toată lumea, pe 10 decembrie. Data a fost aleasă pentru a onora adoptarea şi proclamarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, prima exprimare globală a drepturilor omului şi una dintre primele realizări majore ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Mai există, din nefericire, zone ale planetei unde autorităţile consideră că drepturile omului sunt un lux, atitudine care a inspirat-o, probabil, pe doamna Raluca Prună, fost ministru al justiţiei din România veacului XXI, era noastră, la 70 de ani de la semnarea declaraţiei.

"Toţi oamenii se nasc liberi şi egali în demnitate şi în drepturi. Oamenii sunt înzestraţi cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de alţii în spiritul fraternităţii", se afirmă în primul articol al Declaraţiei.

Principiile enunţate în cuprinsul acestui document reprezintă un ideal comun al societăţilor democratice care promovează respectul pentru drepturile şi libertăţile omului. Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este o zi a solidarităţii, în toată diversitatea sa.

Drepturile şi libertăţile, consfinţite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, se regăsesc şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptată în 1950 de către Consiliul Europei, o listă de drepturi garantate, ce reflectă valorile civilizaţiei şi democraţiei: dreptul la viaţă, interzicerea torturii, sclaviei şi a muncii forţate, dreptul la libertate şi securitate, dreptul la un proces echitabil, respectarea vieţii private şi de familie, libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire şi de asociere, dreptul la căsătorie, dreptul la o cale de atac eficientă şi interzicerea discriminării.

Actualmente, în România, unele persoane care ocupă înalte demnităţi publice tratează samavolnic subiectul, ca şi când n-ar fi aflat că suntem o ţară europeană, semnatară a celor două documente internaţionale de însemnătate profundă pentru asigurarea democraţiei. Esenţa democraţiei moderne se fundamentează pe respectarea drepturilor omului, pluripartitism, limitarea şi separarea puterilor în stat.

Drepturile omului sunt drepturi inalienabile, nu pot fi luate niciunei persoane, sunt universale, aplicându-se peste tot şi sunt aceleaşi pentru toţi, aşa cum prevede şi Constituţia Republicii, omagiată prin acţiuni publice de către membrii ALDE, la finele săptămânii trecute.

De-a lungul istoriei mondiale, s-au remarcat mai multe personalităţi de excepţie, care şi-au dedicat viaţa luptei pentru drepturile omului.

Un exemplu a fost preşedintele Africii de Sud, Nelson Mandela, un simbol al luptei anti-apartheid, laureat al Premiului "Nobel", care a luptat întreaga viaţă pentru "o societate liberă şi democratică, în care toţi să trăiască în armonie şi cu şanse egale. Este un ideal pentru care sunt gata să mor", afirma politicianul.

Sunt încă multe de făcut pentru consolidarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii umane, peste tot în lume, iar atunci când drepturile le sunt încălcate, indivizii au dreptul de a sesiza instituţiile internaţionale care protejează drepturile omului, pentru că violarea drepturilor omului trebuie pedepsită. Avem asemenea cazuri şi în România zilelor noastre, iar situaţia nu mai trebuie tolerată. În fiecare zi şi în fiecare an, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, trebuie să luăm atitudine, in corpore, dacă dorim ca noi şi urmaşii noştri, oriunde ne-am afla, să trăim într-o lume justă.

Deputat de Olt, Mihai Niţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.