Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Politica UE, în contextul civilizaţiei Occidentale".

Şi spun acest lucru, deoarece civilizaţia la care ne raportăm noi nu se limitează la spaţiul comunitar, ci înseamnă şi civilizaţia americană, înseamnă şi alte spaţii care fac parte din Europa sau care sunt apropiate Europei, dar care nu sunt o componentă a spaţiului Uniunii Europene.

Şi am văzut cum, de la o vreme încoace, se tot creează această opozabilitate între Statele Unite şi Uniunea Europeană. Şi ea este cultivată de anumite personaje. Era să le spun "personulităţi"! Îl văd pe acel Verhofstadt, care bate câmpii prin Parlamentul European, cu tot felul de proiecte utopice care ţin mai curând de marxismul cultural, îl văd pe domnul preşedinte al Franţei, Macron, care vine ba cu armata europeană, ba să desfiinţăm naţiunile, că aşa ar fi mai bine pentru Uniunea Europeană, şi în acest context apar idei trăsnite. Ultima idee trăsnită pe care unii au interpretat-o greşit şi alţii au fost acuzaţi, la rândul lor, că o interpretează la fel de greşit, în speţă a fost şi cazul meu, reprezintă acea situaţie prin care UE încearcă acum să creeze un sistem de vize, în raport cu cetăţenii Statelor Unite, un sistem de vize care, bineînţeles, se numeşte altfel şi care este împachetat foarte frumos, că aşa se face la Bruxelles.

De ce acest sistem este o eroare? În primul rând, eu, personal, şi foarte mulţi dintre cei care suntem aici, suntem categoric pentru ridicarea vizelor pentru toţi cetăţenii Comunităţii Europene. Acest lucru ţine nu doar de capacitatea de negociere a Bruxellesului, foarte slabă, cum o ştim, în raport cu Washingtonul, ci ţine şi de capacitatea statelor naţionale suverane de a negocia cu partenerul american.

Statele Unite şi Europa sunt parte ale aceleiaşi civilizaţii, o civilizaţie cu rădăcini vechi, o civilizaţie animată de valorile libertăţii, de creştinism, de respect pentru demnitatea umană, de pluralism şi democraţie.

Ca să spunem, una peste alta, toată această chestiune mi se pare profund eronată această opozabilitate care se creează, iată, şi în această speţă, unde practic trebuie să existe un sistem liber.

Se vorbeşte de securitate. Dar unde e securitatea? Haideţi să o luăm un pic aşa... Tragedia de la 11 septembrie 2001 a fost plănuită la Hamburg, în Germania, din păcate, de acea bandă de jihadişti. Tragediile din Franţa şi Belgia au fost plănuite la Bruxelles, lângă instituţiile europene. Deci nu e vorba de securitate. Este iarăşi o râcă de orgolii politice.

Şi să nu uităm un lucru. Europa de astăzi datorează enorm de mult Statelor Unite. Ne gândim la eliberarea de sub tirania nazistă din 1944, ne gândim la cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson de acum 100 de ani, de care a beneficiat şi România, şi care au dus la îndeplinirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Aşadar, cred că este foarte important să înţelegem raportul de complementaritate şi de osmoză civilizaţională, culturală şi geopolitică dintre Statele Unite şi Comunitatea Europeană.

Nu este nevoie de vize nici pentru un mal, nici pentru celălalt al Atlanticului, dar este nevoie de dialog, este nevoie de respect şi este nevoie de încetarea acestei politici ţâfnoase, care face rău tuturor cetăţenilor europeni, americani, cât şi din alte zone ale lumii.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.