Rozália-Ibolya Biró
Rozália-Ibolya Biró

Sittings of the Chamber of Deputies of September 17, 2024

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.105/2024
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 17, 2024

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.18 Biró Rozália-Ibolya - intervenţie intitulată "Ziua Internaţională a Democraţiei - 15 septembrie";

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Ziua Internaţională a Democraţiei - 15 septembrie"

Ziua Internaţională a Democraţiei a fost instituită de către Naţiunile Unite în anul 2007, în scopul de a încuraja participarea comunităţii internaţionale, a guvernelor şi a parlamentelor, a societăţii civile şi a cetăţenilor, la construirea şi consolidarea societăţilor democratice. Rezoluţia, care consacră ziua de 15 septembrie ca Zi Internaţională a Democraţiei, afirmă faptul că: "deşi democraţiile sunt caracterizate de valori comune, nu există un model unic al democraţiei" şi, de asemenea, că: "democraţia nu aparţine unei anumite ţări sau zone".

Data de 15 septembrie are dubla menire, de a celebra democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi a protejării acestei valori universale, aducând în prim plan oportunitatea de a revizui starea democraţiei în lume.

Tema din acest an este axată pe importanţa inteligenţei artificiale (IA), ca instrument de bună guvernare.

În mesajul său pentru celebrarea acestei zile, secretarul general António Guterres remarcă faptul că inteligenţa artificială are potenţialul de a spori participarea publică, egalitatea, securitatea şi dezvoltarea umană, dar avertizează că, dacă "nu sunt controlate", pericolele sale "ar putea avea implicaţii grave pentru democraţie, pace şi stabilitate".

Guvernanţa eficientă a IA, la toate nivelurile, inclusiv la nivel internaţional, este esenţială, afirmă Secretarul General, reamintind că Organismul consultativ la nivel înalt privind inteligenţa artificială a publicat recent un raport cu "recomandări privind valorificarea beneficiilor IA şi, în acelaşi timp, atenuarea riscurilor". Astfel se identifică următoarele principii care ar trebui să ghideze formarea unor noi instituţii globale de guvernanţă a IA:

Incluziune: toţi cetăţenii ar trebui să poată avea acces la instrumentele de IA şi să le utilizeze în mod semnificativ.

Interesul public: guvernanţa ar trebui să meargă dincolo de principiul "do no harm" şi să definească un cadru mai larg de responsabilitate pentru întreprinderile care construiesc, implementează şi controlează inteligenţa artificială, precum şi pentru utilizatorii din aval.

Centralitatea guvernanţei datelor: Guvernanţa IA nu poate fi separată de guvernanţa datelor şi de promovarea bunurilor comune de date.

Universală: Guvernanţa IA ar trebui să acorde prioritate participării universale a ţărilor şi părţilor interesate, valorificând instituţiile existente printr-o abordare în reţea.

Dreptul internaţional: Guvernanţa IA trebuie să fie ancorată în Carta ONU, în legislaţia internaţională privind drepturile omului şi în Obiectivele de dezvoltare durabilă.

În acest moment crucial, conferinţa IDD Bruxelles (International Democracy Day) care marchează Ziua internaţională a democraţiei ONU, oferă o platformă pentru a discuta şi a modela agenda UE pentru democraţie pentru următorii ani. Evenimentul va reuni factorii de decizie, politicieni, activişti şi jurnalişti independenţi din întreaga lume, pentru discuţii critice despre starea democraţiei de astăzi, provocările cu care se confruntă şi oportunităţile viitoare. Ediţia din acest an are loc pe 19 şi 20 septembrie, la Comitetul European al Regiunilor de la Bruxelles, tema fiind "Un an de alegeri". IDD 2024 va avea o viziune globală asupra acestui an electoral, cu un accent deosebit pe implicarea femeilor şi a tinerilor. Această iniţiativă emblematică a UE îşi propune să promoveze pluralismul politic şi incluziunea proceselor democratice, conform sursei citate.

Valorile libertăţii, drepturile omului şi alegerile periodice prin sufragiu universal sunt elemente esenţiale ale democraţiei. Democraţia asigură mediul pentru protecţia şi realizarea drepturilor omului.

Indexul global al Democraţiei (https://www.eiu.com/), realizat anual de "The Economist", care ne reaminteşte cum stăm cu democraţia în România şi în lume, cu privire la România, menţine scorul pentru anul 2023 (6,45, pe o scală de la 1 la 10, unde 10 este cel mai înalt grad de democraţie), ţara noastră nereuşind să revină la situaţia de dinainte de pandemie.

În 2023, cu un scor de 6,45 puncte, România se situează pe locul 60 din 167 de ţări, având în continuare titulatura de democraţie deficitară (scorul pentru democraţiile deficitare este situat între 6 şi 8). De altfel, scorul României oscilează între 6,38 şi 6,45 în anii 2017 - 2023. Cei 5 indicatori măsuraţi arată că, în 2023, la capitolul proces electoral şi pluralism, ţara noastră stă cel mai bine, cu un scor de 9,17, de altfel, un indicator cu relevanţă relativă, dacă ne gândim la faptul că anul 2023 nu a fost unul electoral. Indicatorul funcţionarea Guvernului este cotat la 6,43 (faţă de 5,36 în anul 2020), indicatorul participarea politică - 5,56 (faţă de 6,67 în anul 2020), cultura politică - 3,75 (în stagnare), iar libertăţile civile - 7,35 puncte (relativă stagnare).

De asemenea, Raportul privind Democraţia pentru anul 2024, produs de Institutul V-Dem de la Universitatea din Göteborg, Suedia, oferă o evaluare cuprinzătoare a stării democraţiei la nivel global.

Ca o perspectivă generală, lumea se împarte în 91 de state democratice şi 88 de state autocratice. Acestea din urmă conţin însă 71% din populaţia globală. Trendul este creşterea autocraţiilor, iar în Europa de Sud şi de Est situaţia s-a înrăutăţit pentru Grecia, Ungaria, Polonia şi România. Se deteriorează libertatea de exprimare (în 23 ţări) şi libertatea alegerilor (în 35 ţări). 42 de state trec dinspre democraţie spre autocraţie, în timp ce doar 7 trec de la autocraţie la democraţie. Lumea se întoarce la nivelul anului 1985.

Conform acestui raport, România este clasificată ca o democraţie electorală, dar se află într-un proces de autocratizare.

UDMR va continua să sprijine alegerile libere şi corecte, să combată corupţia, să protejeze drepturile omului şi ale minorităţilor naţionale, libertatea de exprimare şi libertatea presei, să militeze pentru instituţii şi practici democratice. Să promoveze o guvernare incluzivă.

Facem apel la toate forţele politice, la întreaga societate civilă să ni se alăture în aceste eforturi şi îi felicităm pe reformatorii care lucrează neobosit în întreaga lume pentru a promova progresul democratic.