Parliamentary debates

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Generaţia de aur, în focusul atenţiei"

În fiecare an, la 1 octombrie este marcată Ziua internaţională a persoanelor vârstnice, în vederea promovării drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii, prin incluziune socială, lipsită de discriminare.

Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106, această zi a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU.

Această zi ne oferă oportunitatea de a discuta despre contribuţiile valoroase aduse de vârstnici, cât şi despre necesitatea de a identifica şi implementa acţiuni, iniţiative şi măsuri care să îmbunătăţească sistemele de suport şi de îngrijire pentru persoanele în vârstă.

În Uniunea Europeană, dar şi în ţara noastră, există o tendinţă clară de evoluţie către creşterea proporţiei de persoane vârstnice din totalul populaţiei, tendinţă determinată atât de creşterea speranţei de viaţă, cât şi de scăderea ratei de natalitate. În timp ce creşterea speranţei de viaţă este un progres semnificativ de sănătate publică, faptul că oamenii trăiesc mai mult este îmbucurător, fiind nevoie de un complex de acţiuni şi măsuri pentru ca aceşti ani de viaţă câştigaţi să fie ani de viaţă trăiţi cu o stare de sănătate bună.

Astfel, la nivel european, se estimează că, în 2050, speranţa de viaţă va atinge valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Prognozele demografice evidenţiază că până în anul 2080, aproape 30% dintre cetăţenii din Uniunea Europeană vor avea vârsta de 65 de ani sau peste. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte reducerea riscul sărăciei şi excluziunii sociale, şi păstrarea unei stări de sănătate care să permită o bună calitate a vieţii. O societate care oferă sprijin persoanelor vârstnice poate deveni un pilon esenţial al comunităţii, asigurându-se că aceste persoane trăiesc cu demnitate, respect şi fericire în toate etapele vieţii lor.

În acest context, în anul 2020, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat perioada 2021 - 2030 Deceniul ONU al îmbătrânirii sănătoase, care îşi propune să contribuie la oferirea de oportunităţi pentru a adaugă viaţă anilor. Acesta urmăreşte să reducă inechităţile în materie de sănătate şi să îmbunătăţească viaţa vârstnicilor, a familiilor acestora şi a comunităţilor, prin acţiuni colective desfăşurate în patru arii de acţiune: 1. schimbarea modului în care gândim, simţim şi acţionăm faţă de înaintarea în vârstă; 2. dezvoltarea comunităţilor în moduri care să promoveze abilităţile şi experienţa persoanelor în vârstă; 3. furnizarea de servicii de îngrijire integrată şi de sănătate primară, centrate pe persoană, care să răspundă nevoilor vârstnicilor; 4. acces la îngrijire de calitate, pe termen lung, pentru persoanele în vârstă care au nevoie de aceste tipuri de servicii.

În România, "fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 123,8 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul (diferenţa n.r.) dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste, şi populaţia tânără de 0 - 14 ani ajungând la 736.000 persoane, în creştere faţă de 669.000 persoane la 1 ianuarie 2023", arată datele INS.

Procentul persoanelor de peste 65 de ani a crescut de la 19,7%, în 2023, la 20%, în 2024, în timp ce ponderea copiilor sub 14 ani a stagnat la 16,2%. Raportul de dependenţă demografică a crescut de la 56,0 la 56,8 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, indicând o presiune mai mare asupra populaţiei active pentru a susţine persoanele care nu mai lucrează. Asta înseamnă că o mare parte din populaţia României este formată din vârstnici.

În plus, soldul migraţiei internaţionale a fost pozitiv în 2023, cu un surplus de 82.000 de persoane, acesta este şi principalul factor care a contribuit la creşterea populaţiei. Imigrarea a fost predominant masculină (57,4%), în timp ce femeile au constituit 52,4% dintre emigranţi.

Populaţia feminină a rămas majoritară, chiar dacă a scăzut uşor, cu 0,2% faţă de anul trecut, ajungând la 9,79 milioane de persoane. Şi populaţia urbană a scăzut uşor cu 0,4%, ajungând la 9.898.000 persoane.

În 2024, această zi este sărbătorită având drept temă "Îmbătrânirea cu demnitate: importanţa consolidării sistemelor de îngrijire şi sprijin pentru persoanele în vârstă din întreaga lume". Aceasta se concentrează asupra îmbătrânirii populaţiei, o tendinţă globală majoră ce remodelează societăţile din întreaga lume. Speranţa de viaţă la naştere depăşeşte 75 de ani în jumătate din ţările lumii, cu 25 de ani mai mult decât în 1950. Până în 2030, se estimează că persoanele în vârstă vor depăşi numărul tinerilor la nivel global. Această schimbare demografică a transformat în mod semnificativ peisajul îngrijirii, cuprinzând o gamă largă de nevoi pentru sprijin. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, cererea de servicii complete de asistenţă medicală, îngrijire şi asistenţă socială a crescut substanţial, în special pentru persoanele în vârstă cu diferite afecţiuni precum demenţa.

Pentru UDMR este de o importanţă majoră atenţia acordată persoanelor vârstnice.

Organizaţia de Femei a UDMR a început, acum 4 ani, să sprijine iniţierea, formarea şi dezvoltarea organizaţiilor de pensionari, asociaţiilor, respectiv a cluburilor de pensionari, mişcare ce a ajuns să reunească, astăzi, peste 45 de cluburi şi organizaţii de pensionari în comunităţile maghiare.

Anual, organizăm evenimente de nivel naţional pentru ei, pentru a asigura un suport pentru schimb de experienţă, dialog direct şi deschis, precum şi formare de prietenii. Pe de altă parte, la nivel de judeţ, respectiv de localitate, organizaţiile de femei ale UDMR sunt catalizatori pentru formarea de nuclee care au menirea de a atrage în viaţa activă pensionarii, de a focusa atenţia administraţiilor locale asupra lor şi de a le transforma pe acestea în administraţii prietenoase cu vârstnicii.

Scopul nostru este acela de a oferi o şansă pentru fiecare pensionar de a-şi găsi locul şi după pensionare în viaţa comunităţii, iar pe de altă parte, de a ne exprima aprecierea, atenţia şi respectul nostru total faţă de persoanele care s-au pensionat.

Pentru UDMR este prioritar să dezvoltăm o reţea, la nivel naţional, de îngrijire a persoanelor vârstnice, cu servicii de calitate care să asigure o viaţă demnă pentru seniorii noştri.

Scopul pentru termen mediu şi lung este acela că valorile inestimabile de experienţă, de cunoştinţe profesionale, de voinţă, de dăruire a pensionarilor să fie conştientizate de societatea românească şi să fie valorizate, societatea noastră devenind astfel una cu o dezvoltare durabilă, care foloseşte şi preţuieşte toate capacităţile de care dispune.