Ioan Munteanu
Ioan Munteanu

Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2012

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.94/2012
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 2012

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.19 Ioan Munteanu - declaraţie politică cu titlul: "De ce nu am votat interzicerea cultivării plantelor modificate genetic?";

 

Domnul Ioan Munteanu:

"De ce nu am votat interzicerea cultivării plantelor modificate genetic?"

La data de 13 iulie 2010 Comisia Europeană a propus în mod oficial statelor membre libertatea de a decide cultivarea pe teritoriul lor a produselor modificate genetic. Asta înseamnă că fiecare ţară ar urma să ia o decizie proprie, fără a trebui să aducă dovezi ştiinţifice în legătură cu riscurile pe care şi le asumă cultivând aceste plante.

Un studiu comandat şi finanţat de către Uniunea Europeană concluzionează că OMG au o performanţă economică mai ridicată, comparativ cu ceea ce înseamnă culturile convenţionale. Dacă la nivelul Comisiei Europene există un curent tehnocratic favorabil acestor categorii biologice, la nivelul Parlamentului European se observă anumite reţineri, mai ales din partea ţărilor în care agricultura are o pondere economică minoră.

Pe plan mondial cultivarea şi utilizarea OMG se află în creştere vizibilă, ţări precum SUA, China, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, India având suprafeţe remarcabile cu astfel de culturi (SUA a cultivat nu mai puţin de 64 de milioane de hectare cu diverse plante modificate genetic, în timp ce Argentina şi Brazilia au la un loc 21 de milioane de hectare). În Europa sunt ţări a căror legislaţie nu interzice astfel de culturi: Austria, Germania, Ungaria, Portugalia, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Letonia, Slovacia. De cealaltă parte se situează Australia, Canada, Noua Zeelandă, Chile, Bolivia, care au impus restricţii deosebite, iar în Peru a fost introdus un moratoriu de interzicere a cultivării lor pe o perioadă de 10 ani.

Care este situaţia în România?

În ţara noastră se fac importuri din SUA, Argentina şi Brazilia. În fiecare zi consumăm, într-un fel sau altul, cu ştiinţa sau fără ştiinţa noastră, asemenea produse. Le importăm, le consumăm, dar refuzăm să le producem. Asta înseamnă că România importă pe bani grei, dar renunţă la înfiinţarea unor culturi care ar aduce profituri serioase. Totuşi, România a cultivat aproape 7.000 hectare cu porumb modificat genetic, acum câţiva ani, anul acesta adăugându-se la acestea doar 700 de hectare. Dar, din lipsa unor dovezi clare, nimeni nu vorbeşte despre interzicerea importurilor sau a comerţului cu produse modificate genetic. Cert este faptul că nu există niciun fel de argument susţinut ştiinţific despre efecte negative asupra sănătăţii oamenilor. Despre ce este atunci vorba? Cred că totul se reduce la interese financiare serioase, şi nicidecum la probleme de sănătate. Să fie vorba de un simplu lobby sau, mai degrabă, de trafic de influenţă?

Un sondaj realizat de către ECOPOLIS în rândul parlamentarilor români arată că 64% dintre repondenţi nu sunt de acord cu OMG şi doar 24% au răspuns afirmativ. 72% au răspuns că nu sunt de acord nici cu importul acestora, în timp ce 14% au spus da. Din totalul de 465 de parlamentari au răspuns la sondaj 210! Mă întreb însă câţi dintre dumneavoastră, cei prezenţi aici, aţi fost chestionaţi "pe bune"? Cred că se minte şi se inventează cam prea multe răspunsuri.

Un lucru este clar: România pierde anual între unul şi două miliarde euro numai pentru că la noi este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic. Dacă tot continuăm să facem importuri nu înseamnă că acceptăm utilizarea şi, implicit, cultivarea lor? E mai puţin periculos să le importăm pe sume foarte mari şi să le consumăm de la alţii decât să le producem pe terenurile noastre? Un răspuns la această întrebare nu-i deloc greu de găsit.