Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

O rog pe doamna Camelia Bogdănici să ia cuvântul.

Doamnă deputat, o să vă rog să vă înscrieţi într-un termen de două-trei minute, ca să aibă timp şi domnul Grigore Crăciunescu, din partea PNL-ului, să-şi susţină declaraţia.

Vă rog, stimată colegă.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineaţa.

Declaraţia politică se intitulează: "Sănătatea românilor, încotro?"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Măsura privind sistarea fondurilor necesare decontării serviciilor de medicină dentară sfidează nu numai întreaga istorie a medicinei româneşti, ci şi practicile europene în această materie.

Nu s-a mai întâmplat până acum ca Statul să sisteze total fondurile unei specialităţi medicale şi să pună în spatele contribuabilului toate costurile, aşa cum a procedat acum domnul ministru Nicolăescu.

Explicaţia ministrului Nicolăescu este uimitoare: "Între a lăsa un om să moară şi a-i repara cuiva o carie, aleg să previn prima variantă."

Pe termen lung, tot în moarte se traduce tăierea acestei finanţări, numai că, lipsind viziunea la nivelul Ministerului Sănătăţii, este dificil să înţeleagă costurile pe termen lung pe care le implică această măsură.

Este ştiut faptul că medicina dentară este subfinanţată, fiind Cenuşăreasa sistemului sanitar, iar nevoile acestui segment sanitar vizau suplimentarea fondurilor alocate până în prezent, nu reducerea lor la zero.

Din păcate, această decizie a fost luată fără a se ţine cont de patologia stomatologică existentă astăzi în România, situaţie ce plasează ţara noastră pe unul din ultimele locuri din Uniunea Europeană la capitolul finanţare şi pe un loc "fruntaş" în ceea ce priveşte problemele stomatologice cu care cetăţenii români se confruntă.

În luna aprilie a anului curent, veştile continuă să fie extrem de proaste pentru sănătatea românilor: se renunţă la prevenţie şi tratament în medicina dentară, dar se reduc şi paturi din spitale.

Atunci când reprezentanţii spitalelor au mers să negocieze noul contract-cadru pe anul 2013, au fost anunţaţi că finanţarea se va face pe un număr mai redus, pe un indicator luat în calcul din 2011, nu din 2012, ceea ce înseamnă mai puţini pacienţi trataţi şi mai puţini bani pentru spitale.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a comunicat că se vor încheia contracte de furnizare de servicii medicale pentru un număr de 7256 de paturi, mai mic faţă de anul trecut. Această decizie are la bază un ordin al ministrului sănătăţii, care limitează numărul de paturi din sistemul privat la 5% din numărul total.

Dacă la nivel de ţară procentul celor din privat nu depăşeşte acest prag, la Iaşi, spitalele private consumă 7% din bugetul alocat sănătăţii.

Cel mai afectat domeniu este paliaţia. Aşa cum sunt definite de Ministerul Sănătăţii, îngrijirile paliative reprezintă o îngrijire activă oferită pacienţilor a căror boală avansată nu răspunde la tratamentul curativ.

Reducerea numărului de paturi în spitalele ieşene profilate pe paliaţie poate duce la o tragedie. Sute de pacienţi vor fi nevoiţi să se îngrijească singuri, la domiciliu, fără niciun ajutor.

De subliniat că s-au cheltuit sume importante pentru formarea acestui nou segment de îngrijire pentru pacient şi că România părea că se va alinia la standardele medicale europene şi internaţionale prin introducerea paliaţiei.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi a comunicat că va finanţa doar 363 de paturi din sistemul privat pe toate domeniile, de la cardiologie la paliaţie, ceea ce înseamnă foarte puţin raportat la numărul cazurilor. Factorii decizionali trebuie să conştientizeze faptul că paliaţia reprezintă ultima verigă a celor care suferă de boli cronice incurabile. Este inuman să se facă economie prin reducerea paturilor necesare pacienţilor cu afecţiuni în special oncologice. Atunci când nu putem oferi pacienţilor un sistem de paliaţie, înseamnă că încălcăm dreptul la viaţă al acestora.

Şi voi reveni la spusele domnului ministru "Între a lăsa un om să moară şi a-i repara cuiva o carie, aleg să previn prima variantă". Oare prevenim?

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, doamna doctor.