Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile-Cătălin Drăguşanu.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina Nichita.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

"Creşterea delincvenţei juvenile în rândul minorilor cu vârste sub 14 ani".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor si domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se referă la o problemă majoră cu care se confruntă societatea noastră în prezent. Este vorba despre delincvenţa juvenilă în rândul minorilor ce nu au împlinit vârsta de 14 ani. Acest fenomen de devianţă, ce s-a intensificat după schimbarea socio-politică din anul 1989, se prezintă sub diferite forme, de la violenţă fizică, până la acte contra bunurilor persoanelor, tâlhării, acte de vandalism şi huliganism.

Delincvenţa juvenilă este, în principal, o consecinţă directă a modului în care este organizată familia. Astfel, majoritatea delincvenţilor minori provin din familii dezorganizate, monoparentale, care nu îşi îndeplinesc funcţia de educare, supraveghere şi protejare a copiilor. Alte probleme care conduc la un comportament deviant au în vedere lipsa de resurse materiale, marginalizarea socială, un model parental necorespunzător, necunoaşterea anturajului şi a locurilor frecventate de minori.

Doresc să consolidez cele afirmate prin exemplificarea cu un caz concret din judeţul Neamţ. Este vorba despre un minor în vârstă de 13 ani, ce provine dintr-o familie cu probleme financiare şi sociale. Situaţia materială precară şi absenţa unei culturi adecvate sunt două considerente majore ce l-au determinat pe tânăr să aleagă calea fărădelegilor. În pofida vârstei fragede, copilul este specializat în tâlhării şi furturi prin diferite metode de distragere a atenţiei. Numai într-un singur caz de furt a putut sustrage 4.000 de euro şi 15.000 de lei. Copilul de 13 ani este, însă, ajutat şi încurajat de persoane majore, persoane care ar trebui să răspundă penal pentru faptele lor.

Alarmant este faptul că acest caz nu este unul singular. Victimele acestor minori delincvenţi fac parte şi din segmentul persoanelor în vârstă. Un exemplu în acest sens, la începutul anului 2013, în luna ianuarie, o bătrâna în vârstă de 80 de ani din Piatra Neamţ a fost atacată şi agresată, cu scopul de a fi jefuită, chiar în scara blocului în care locuia.

Îngrijorător este faptul ca numărul copiilor cu vârste sub 14 ani care ajung să comită infracţiuni este în continuă creştere, în primul rând, din cauza neputinţei organelor de poliţie în faţa acestor delicte. Lipsa de putere a reprezentanţilor poliţiei derivă, în principal, din lacunele legislative care nu permit arestarea minorului. Legislaţia stabileşte ca, până la împlinirea vârstei de 14 ani, minorii nu răspund penal din următorul considerent: dezvoltarea insuficientă a însuşirilor psihice, intelective şi volitive. Aşadar, pentru acest segment infracţional, legea nu prevede aplicarea unor sancţiuni privative de libertate sau a unor măsuri educative. În cazul ilegalităţilor comise de minori, de cele mai multe ori, părinţii sunt cei care răspund pentru faptele copiilor, fiind sancţionaţi cu amendă. Însă această măsură este insuficientă şi, totodată, ineficientă. Nu tratează nici cauza, nici efectul. Potrivit legii, copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal, beneficiază de măsurile de protecţie specială: plasament, plasament în regim de urgenţă, supraveghere specializată. Din păcate, mulţi delicvenţi minori nu ajung să beneficieze de aceste măsuri, pentru că ele sunt dificil sau chiar imposibil de aplicat.

Este necesar să umplem vidul legislativ cu noi reglementări juridice. Susţin reînfiinţarea şcolilor de corecţie la nivel de judeţe, în scopul reeducării minorilor delincvenţi, iar pentru infracţiunile grave, consider că se impune decăderea din drepturi a părinţilor.

O altă cauză a delincvenţei juvenile are în vedere absenţa unor programe reale ale instituţiilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen negativ.

Solicit organelor de poliţie şi direcţiilor de asistenţă socială să acţioneze, să conlucreze şi să găsească soluţii în vederea diminuării numărului de delicte comise de minorii sub 14 ani. Chiar dacă legea nu permite privarea de libertate a acestui segment infracţional, organele de poliţie ar putea încredinţa aceşti copii specialiştilor din cadrul direcţiilor de asistenţă socială, specialişti care au datoria de a elabora şi implementa programe de intervenţie în vederea corectării acestor comportamente deviante.

Din cauza stării de pasivitate a societăţii noastre, viitorul acestor copii este sumbru. Pentru a le oferi o şansă trebuie să gândim împreună programe reale care să elimine treptat toţi factorii care determină un grad ridicat al delincvenţei juvenile.

Cătălin Drăguşanu, deputat, Colegiul nr.1 Neamţ.