Parliamentary debates

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Să investim în viitor!"

În aceste zile se desfăşoară la Iaşi a doua ediţie a Festivalului Internaţional al Educaţiei. Deşi aflat abia la început, evenimentul a căpătat un prestigiu de necontestat. FIE propune zeci de manifestări de succes şi aduce în Capitala Moldovei foarte mulţi invitaţi de calibru, din ţară şi din străinătate.

Din câte ştim, Festivalul Internaţional al Educaţiei a pornit la drum cu scopul de a face cunoscută peste tot în lume oferta educaţională considerată excepţională a Iaşiului. De asemenea, FIE se doreşte şi o avanpremieră: Iaşiul este înscris în competiţia pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Noi sperăm să câştigăm!

Din păcate, chiar în vreme ce Festivalul Internaţional al Educaţiei laudă şcoala ieşeană, rezultatele elevilor ieşeni par tot mai slabe. De pildă, rata de absenteism la examenul de bacalaureat din acest an în judeţul Iaşi trece binişor de 30%, aducând Iaşiul pe unul dintre ultimele locuri din ţară.

Chestionaţi, mulţi elevi recunosc sincer slaba lor pregătire, la toate capitolele, şi afirmă că după 12 ani lungi de şcoală, nu deţin nici elemente de cultură generală, nici cunoştinţe utile şi nici măcar minime competenţe profesionale, care să-i ajute cât de cât în viaţă.

Grav este faptul că în loc să capete în şcoala medie, prin practică şi în mod gratuit, aceste minime competenţe profesionale, cei mai mulţi tineri sunt obligaţi să apeleze, după vârsta de 18 ani, la şcoli postliceale private şi cam scumpe. De ce nu-i învăţăm pe tineri o meserie încă de pe băncile şcolii medii, ca în Germania, de pildă? De ce irosim atâţia ani şi atâţia bani în zadar? Fără a răspunde la aceste întrebări, şcoala românească nu numai că va bate pasul pe loc, dar iată că a început să o ia binişor la vale.

Mai mult, faptul că absolvenţii valoroşi de liceu declară ferm că nu vor să mai continue şcoala în România, pentru că sistemul românesc de învăţământ nu este performant ar trebui să ne pună serios pe gânduri.

Istoria ne-a arătat că Iaşiul a fost întotdeauna un excelent barometru al schimbărilor din România. Eu nu am nicio îndoială. Dacă nivelul şcolii ieşene scade, atunci este clar că întreaga şcoală românească este în declin. Un declin care ne pune în pericol viitorul.

Învăţământul românesc are nevoie de o strategie, înainte de a fi prea târziu.

Suntem obligaţi să investim în viitor!