Parliamentary debates

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Mirela Furtună? Nu este.

Domnul deputat Vlad Bontea? Nu este.

Domnul deputat Cătălin Rădulescu? Nu este.

Doamna deputat Anişoara Radu? Nu este.

Domnul deputat Marius Budăi? Nu este.

Aşadar, în continuare dau cuvântul doamnei deputat Cristina Iurişniţi, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna deputat Iurişniţi.

Doamnă Iurişniţi, vă rog!

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Salarizarea versus politizarea sistemului de învăţământ din România" - este declaraţia mea de astăzi.

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă invit la implicare pentru schimbare, implicare transpartinică, de vreme ce educaţia a fost obiectul unui pact în guvernările anterioare - să nu uităm asta -, dar fără credibilitatea şi finalitatea pe care şi-o asumau!

Vă invit la schimbarea mentalităţilor, schimbarea statutului cadrului didactic în societate!

De peste un sfert de secol, profesorii sunt umiliţi, minţiţi de miniştri şi guverne care promit, se contrazic sau uită!

Legea salarizării unitare este despre cum poţi să perpetuezi şi să consfinţeşti prin lege, în sistemul public, cele mai mari inechităţi sociale!

Salariile derizorii din sistemul public de învăţământ au generat un exod al personalului bine plătit către alte domenii de activitate.

Prin Legea-cadru nr. 153/2017 aţi vândut iluzii cadrelor didactice, întrucât majorările salariale promise în Programul de guvernare - de 20%, începând cu 1 iulie 2017, respectiv 30%, începând cu 1 ianuarie 2018 - nu vor fi aplicabile!

La întrebarea punctuală pe care am adresat-o ministrului educaţiei, în legătură cu măririle salariale promise, mi s-a răspuns exact pe dos, faţă de ceea ce s-a promis cu turle şi trâmbiţe în Programul de guvernare.

Sunt deputat, dar reprezint, în acelaşi timp, şi familia ocupaţională a profesorilor care nici de data aceasta nu îşi vor primi la timp salariile, potrivit Programului de guvernare asumat - un pachet mare şi colorat de promisiuni goale de conţinut!

Majorările vor veni doar la 1 ianuarie cu 25% şi la 1 martie se mai promit încă 20%. Dar nu putem fi siguri de nimic!

În schimb, ministrul Liviu Pop iniţiază o lege prin care se asigură că profesorii vor mulţumi partidului, pentru că îşi vor primi măririle promise, de data aceasta prin inspectorate, şi nu prin primării.

Dobânzile aferente hotărârilor judecătoreşti vor fi recuperate pe o perioada de 5 ani, până în 2022.

De ce ne dorim depolitizarea sistemului de învăţământ? Pentru că este o dorinţă reală a tuturor.

Din păcate, la momentul actual, sistemul educaţional se confruntă cu o puternică politizare - ştim cu toţii asta -, atât în ceea ce priveşte funcţiile de conducere din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene şi al caselor corpului didactic, cât şi al unităţilor şcolare de învăţământ din întreaga ţară.

Astfel, ani la rând, învăţământul a suferit de pe urma luptelor şi intereselor politice, fapt care a periclitat procesul de descentralizare, transparentizare şi creştere a calităţii şi a competenţei managementului educaţional.

Începând cu ultimii doi ani, concursurile pentru directori şi inspectori au reprezentat un prim pas pentru profesionalizarea funcţiilor de conducere din sistemul de învăţământ, însă, în continuare, există o presiune din partea puterii politice în şcoală, resimţită atât de dascăli, cât şi de elevi şi părinţi.

Educaţia reprezintă pentru sfera politică un real interes doar în momentul în care există beneficii electorale directe, neglijând în cea mai mare parte a timpului gestionarea finanţării optime şi a investiţiilor predictibile în infrastructura şcolară. Nu mai putem vorbi decât de un dezinteres şi un interes electoral!

Mai mult decât atât, s-a încercat de nenumărate ori construirea unui sistem clientelar între administraţia publică şi unităţile de învăţământ, întâlnind foarte des unităţi şcolare care beneficiază de fonduri suplimentare, în timp ce alte şcoli rămân neglijate. Această discriminare generalizată funcţionează pe baza unui mecanism politic care deserveşte doar instituţiile de învăţământ care au aceeaşi culoare politică, promovând astfel servilismul, lipsa transparenţei, lipsa integrităţii şi a profesionalismului. La celălalt pol, există conduceri de şcoli care, din frica de a solicita fonduri suplimentare pentru anumite situaţii de urgenţă, se resemnează din dorinţa de a nu cauza probleme celor care gestionează acele fonduri şi care se află pe poziţii, bineînţeles, ierarhic superioare în partid.

Care sunt beneficiile depolitizării?

Transparenţa decizională şi descentralizarea.

Stimaţi colegi parlamentari,

De la educaţie pleacă totul!

Implicarea reală pentru schimbări reale înseamnă legi responsabile pentru întreaga societate, şi nu minciuna perpetuă care devine model şi adevăr cu viaţă efemeră!

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă deputat.