Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia pe care o voi citi acum, dedicată împlinirii a 104 de la Unirea Basarabiei cu România, va rămâne în istoria Parlamentului României.

Declaraţia mea politică se numeşte "Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale SIRIUS cere alipirea teritoriilor Republicii Moldova la România în baza unor argumente juridice solide".

Dedic această declaraţie înaintaşilor mei, străbunicului Savel Ciubuc, viticultor, bunicului Dumitru Ciubuc, doctor, tatălui meu Gheorghe Ciubuc, cineast, intelectuali şi oameni consacraţi în cauza naţională în Basarabia.

În data de 25 februarie 2022, Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale SIRIUS din Republica Moldova a înaintat o cerere în atenţia Camerei Deputaţilor şi a Senatului României privind lichidarea parţială a consecinţelor ilegale ale Pactului Ribbentrop-Molotov, precum şi alte acţiuni de ordin legislativ necesare readucerii teritoriului de astăzi a Republicii Moldova în componenţa României.

Această solicitare vine în numele asociaţiei obşteşti, dar şi în numele cetăţenilor români prin naştere care constituie 95% din populaţia Republicii Moldova. Asociaţia a adus în atenţia Parlamentului României această cerere, având în vedere o serie de aspecte pe care am să le enumăr sintetic.

În primul rând, se menţionează actul Unirii Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării de la Chişinău în data de 27 martie 1918, precum şi Decretul-lege al Regelui Ferdinand I din 10 aprilie 1918, prin care acest act a fost promulgat. În coroborare directă cu aceste acte normative este menţionată şi Legea Parlamentului României din 31 decembrie 1919 de ratificare şi prin care actul Unirii Basarabiei cu România este recunoscut pe plan internaţional. Este necesar să vă aduc la cunoştinţă faptul că legea de ratificare nu a fost contestată, anulată, denunţată sau abrogată de nicio instanţă naţională sau internaţională până în prezent.

În al doilea rând, se menţionează faptul că cedarea unei părţi din teritoriul inalienabil al României, respectiv Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor art. 1, 2, 39, 91 şi art. 96 din Constituţia României din 1938, precum şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 184 şi art. 227 din Codul penal, motiv pentru care această ocupare forţată nu şi-a putut produce efectele juridice în ceea ce priveşte cetăţenia română, deţinută de cetăţenii rămaşi să locuiască pe aceste teritorii.

În al treilea rând, se menţionează în acest document faptul că toţi cetăţenii români născuţi până la data de 28 iunie 1940 în aceste ţinuturi, care au fost cedate în mod ilegal, şi-au păstrat cetăţenia română, iar toţi urmaşii acestora au dobândit cetăţenia română prin naştere. Strâns legat de această recunoaştere a cetăţeniei române în cadrul multor sentinţe ale instanţelor judecătoreşti din România este Convenţia semnată de România şi URSS la 28 iunie 1978, prin care tuturor cetăţenilor români rămaşi să locuiască pe teritoriile României care au fost ocupate de URSS li s-a recunoscut cetăţenia română.

Asociaţia consideră că o consecinţă directă a faptului că s-a produs o cedare ilegală de teritoriu prin trădare şi complot şi o ocupaţie sovietică forţată este lipsirea de efecte juridice directe a oricăror probleme legate de apartenenţa teritoriului şi a cetăţeniei cetăţenilor lăsaţi pe teritoriile ocupate de URSS, iar o altă consecinţă logică ar putea consta în faptul că prevederile Constituţiei României din 1965 au produs efecte juridice asupra teritoriilor menţionate, dar şi a cetăţenilor români care au rămas să locuiască în acest areal geografic. Se poate concluziona faptul că şi în prezent îşi produce efectele juridice Constituţia României asupra teritoriilor ce i-au aparţinut şi a populaţiei cu cetăţenie română şi a descendenţilor acestora.

Un alt argument constă în faptul că, prin semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania nazistă a dispărut ca ţară şi ca subiect de drept internaţional prin împărţirea acesteia în două state - RFG şi RDG, iar în decembrie 1989 URSS a denunţat pactul acesta, precum şi protocoalele secrete care l-au însoţit, ca fiind nule şi neavenite din momentul semnării lor. Această denunţare unilaterală a pactului şi a protocoalelor secrete aduce România în situaţia ciudată de a suporta consecinţe juridice în mod neîntemeiat şi nelegitim după 24 decembrie 1989. Este de maximă importanţă votul unanim al Congresului Statelor Unite ale Americii privind Rezoluţia nr. 148, prin care acest stat s-a pronunţat în favoarea lichidării consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov pentru România, precum şi declaraţia adoptată de către Parlamentul României în 24 iunie 1991, prin care a fost condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov ca fiind nul şi neavenit.

Din păcate, tot în mod total neaşteptat, Parlamentul României a votat în unanimitate Hotărârea nr. 23/1991, prin care s-au încălcat prevederile art. 1 din Constituţia României referitoare la inalienabilitatea şi inviolabilitatea teritoriului ţării şi a fost recunoscută independenţa Republicii Moldova. Cu toate acestea, nu constituie documente oficiale de recunoaştere a proclamării independenţei Republicii Moldova, întrucât doar s-a luat act de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chişinău din 1990. Astfel s-a ajuns la situaţia în care România nu a recunoscut teritoriul legitim pe care l-a deţinut, cu toate că nu a semnat niciun act prin care să dovedească faptul că nu îşi recunoaşte teritoriile vizate. Mai este important de precizat faptul că Parlamentul Uniunii Europene a condamnat recent Pactul Ribbentrop-Molotov şi prin această acţiune se consideră că acesta nu a existat niciodată.

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, prin răspunsurile date pe care le-a publicat în Monitorul Oficial al statului moldovean, confirmă că, începând cu 28 septembrie 1995 şi până în prezent, în Republica Moldova sunt aplicate 20 de coduri, dintre care niciunul nu a fost aprobat de către un parlament legitim, fiindcă nu a emis o lege organică conform prevederilor Constituţiei.

În acest context suntem în situaţia de a aplica acte normative lovite de nulitate absolută prin încălcarea permanentă a tuturor drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova. Din cauza acestor decizii complet ilegale am ajuns în prezent în situaţia de a avea ales un preşedinte al ţării, ales în baza unei constituţii falsificate, de a desfăşura alegeri în baza dispoziţiilor unui Cod electoral şi de a fi validate alegerile şi mandatul preşedintelui ţării de către o Curte Constituţională în baza unui cod al jurisdicţiei constituţionale care este lovit de nulitate absolută.

Este o situaţie extrem de gravă pe care fraţii noştri din Republica Moldova, unde m-am născut şi eu, o trăiesc în prezent.

Trebuie să vă aduc la cunoştinţă faptul că a fost aprobat de Parlamentul Republicii Moldova Codul electoral fără adoptarea prin lege organică, adică în mod complet ilegal. Această situaţie produce efecte juridice deosebit de grave, prin anularea tuturor alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale desfăşurate din 1997 până în prezent pe teritoriul Republicii Moldova.

În concluzie, asociaţia solicită Preşedintelui României, Parlamentului şi Guvernului României să îşi asume responsabilitatea faţă de cetăţenii români şi, prin respectarea prevederilor Constituţiei României, să lichideze urgent consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov, în mod similar cu ţările baltice, care după ce au ieşit din componenţa URSS-ului, au revenit la constituţiile dinainte de ocupaţia sovietică. Asociaţia obştească solicită revenirea la graniţele stabilite...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Imediat!

... după Marea Unire din 1918 şi restabilirea acestor teritorii în componenţa judeţelor României.

Parlamentul României este solicitat să se întâlnească în şedinţă a camerelor reunite şi să voteze actele normative necesare pentru alipirea teritoriilor ce aparţin Republicii Moldova, în prezent, la România, prin unire.

În spiritul celor afirmate de Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale SIRIUS, precum şi a doctrinei şi a obiectivelor stabilite de către Alianţa pentru Unirea Românilor, îmi exprim sprijinul deplin faţă de năzuinţele fraţilor mei din Republica Moldova, dar şi faţă de năzuinţele fraţilor mei din România.

Unirea între Republica Moldova şi România este, în viziunea mea, o decizie constituţională, în condiţiile în care Pactul Ribbentrop-Molotov a încetat demult să îşi producă efectele juridice, în condiţiile respectării Constituţiei României privind teritoriul, şi constituie o dorinţă a majorităţii românilor aflaţi de o parte şi de alta a graniţei, construite doar la nivel fizic, dar nu şi în sufletele fraţilor noştri.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O să vă notăm cu două, trei declaraţii astăzi!