Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a se hotărî domnul Emil Constantinescu, preşedinte şi al Comisiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea sărăciei, în a lămuri filozofia tranziţiei şi a ceea ce înseamnă sărăcia la noi în ţară, raportul dezvoltării umane pe anul trecut a fost prezentat la Cotroceni. Nu ştiu cât de iubiţi sau frumoşi mai suntem, dar sigur trăim ca cei mai săraci pământeni, confirmă iniţiatorii Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - PNUD. Salariul mediu şi respectiv gradul de a te bucura de un trai decent abia depăşesc pragul acestui dar năucitor al trăirii umane, confirmând, în raport cu alţii, că în 1997 sărăcia s-a aşezat boiereşte la masa românului.

Pentru unii văzând, mulţi bănuind cum poate viaţa la alţii, apăsătoare poate fi amintirea cuiva din copilărie, că "mai săraci ca anul acesta, cel trecut şi de când ne ştim n-am fost niciodată". Pare ca o fatalitate, deşi este o realitate.

Poţi accepta şi spusa filozofului că sărăcia nu-i un viciu, dar după decembristul entuziasm, speranţele sugrumate de neputinţă sau indolenţă provoacă durerea. Iar zicerea "Când eşti sărac, nu uita că eşti român" induce cel mult un zâmbet indulgent.

Nimic mai real decât ceea ce citeam de curând în Piaţa Revoluţiei: "Guvernele trec, sărăcia se adânceşte". Măsurând calitatea vieţii, indicele dezvoltării umane este din ce în ce mai mic an de an, în concordanţă, în primul rând, ştim cu toţii, cu valoarea pib-ului şi rata lui de scădere. 7% anul trecut faţă de 1996 şi aproape sigur cu 4% în acest an faţă de precedentul. Şi de aici, drept consecinţă, se autentifică scăderea nivelului de trai sub impactul evoluţiei economice spre criză.

Ce a ieşit din evoluţia dezvoltării uman-naţionale? Nici măcar faptele de milostenie la care ne îndeamnă Mântuitorul: "Satură pe cel flămând şi dă de băut celui însetat!". În nici un caz cu pâine şi cartofi pentru români, arată statistica. Carnea, ouăle şi câştigurile în buzunare ajungând un lux.

"Cercetează pe cel bolnav şi îngroapă pe cel mort!" Tristă realitate! 21% dintre noi n-au şansa să atingă vârsta pensionării, speranţa de viaţă scăzând la 69 de ani. Mulţi sunt împinşi în lumea celor fără durere şi suspin, pentru că la 3 ore un român moare de tbc.

"Îmbracă pe cel gol!" Poate în special pe cei 5% dintre copiii între 7 şi 14 ani, care nu frecventează nici o formă de învăţământ, sau cele 850 de persoane dintr-o mie, care nu pot, sau nu au de ce să meargă la bibliotecă, teatru, sau concerte, nici măcar acasă neputând fi cuplaţi la civilizaţie, doar 150 dintr-o mie având televizor, plătind abonament pentru radio, sau instalându-şi telefon.

"Învaţă pe cel neştiutor!" Inclusiv pe cei 3% din populaţia adultă, care este analfabetă.

"Primeşte în casă pe cel străin!" Dacă ai şi unde! 70% din tineri neavând unde locui, nu se pot căsători.

"Cercetează pe cel din temniţă!" Din păcate, mai mulţi, şi violenţi, predispuşi la un consum mediu de alcool din ce în ce mai ridicat, cu o apetenţă la crime, violuri şi tâlhării, în numai 2 ani dublându-se nivelul infracţional.

"Îndreaptă pe cel ce greşeşte!" Cu toate rugăminţile în ceasul al 12-lea ale lui Radu Vasile, inclusiv ale Opoziţiei, despre ceasul al 12-lea al stării economico-sociale a naţiunii, bântuită de criză, exact ca în 1930, ultima şansă nu poate fi decât cea inspirată de soluţia nu ultimului cartuş, şi nu a remanierii, ci a demisiei.

În definitiv, dormiţi liniştit, domnule Emil Constantinescu, acum când suntem foarte săraci, foarte puţini, foarte singuri?

Vă mulţumesc.