Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Intitulez intervenţia de astăzi "Agresiuni la adresa civilizaţiei rurale".

În România, din mare vechime, au ajuns, până astăzi, elementele de bază ale culturii şi civilizaţiei rurale şi, în primul rând, cele din sfera arhitecturii. Aşezările rurale româneşti, de o mare temeinicie şi frumuseţe, conservă autentice valori şi tradiţii cu specific naţional. În Bucovina istorică, bunăoară, aceste frumoase aşezări sunt amplasate pe văile apelor curgătoare, pe terase sau terenuri mai înalte, atât în zona Obcinelor, cât şi a Podişului Moldovei, şi avem o bogată literatură care prezintă peisajul rural din zonele noastre, începând cu Dimitrie Cantemir şi continuând, mai aproape de zilele noastre, cu Ion Nistor, Simion Florea Marian, Ion Şandru şi alţii.

Pentru perioada dominaţiei austriece, 1775 - 1918, ne-au rămas pagini admirabile pentru satul românesc din Bucovina. "Nu după mult timp, încep casele bune ale unui sat amestecat, în care mulţi români se găsesc pe lângă câţiva nemţi, casele mari, încăpătoare, de o gospodărie în care nimic nu lipseşte", scria Nicolae Iorga în "Românismul în Bucovina".

45% din populaţia României trăieşte astăzi la ţară. Satul românesc păstrător de mari valori şi tradiţii, cu o cultură şi o civilizaţie rurală încă bine conservate şi cu mare potenţial productiv în domeniul agriculturii, zootehniei, meşteşugurilor şi artei populare, este grav ameninţat de metamorfoze distructive. Iată că noile construcţii nu respectă splendida arhitectură rurală, ci adoptă casa mare cu turnuri, anexe haotice, faţade ciudat spoite etc.

În preajma Bucureştilor, dinspre Giurgiu, întâlneşti case cu turnuri sfidătoare şi urâte, iar în Câmpia Dunării au apărut deja sate întregi cu asemenea case cu turnuri ciudat acoperite cu tablă lucitoare.

Acest stil bălţat şi agresiv îşi "croieşte drum spre Moldova elegiacă şi tradiţionalistă", cum îngrijorat se exprimă domnul academician Eugen Simion, preşedintele Academiei Române. Când, în preajma municipiilor Suceava, Rădăuţi ori Fălticeni, se înalţă, în stil grandios şi suprarealist, asemenea case cu turnuri, în locul caselor noastre luminoase, cu lemn bine şi frumos lucrat, cu prispe largi sau ganguri boiereşti, gospodărite cu gust, avem şi noi toate motivele de îngrijorare.

Turnurile cotropesc satele şi oraşele Moldovei. De aceea partidele politice, autorităţile de bunăcredinţă şi de esenţă românească din administraţia publică locală consideră că trebuie să apărăm civilizaţia rurală. Cu sprijinul real al Guvernului, trebuie să aducem o existenţă demnă ţăranului român, prin demersurile din interiorul comunităţii rurale, prin legi bune şi stimulative şi cu specific naţional. Aşezările unde s-a "născut veşnicia" nu trebuie lăsate pe seama agresivităţii unei arhitecturi străine, grandioase, odioase, improprii pentru români.

Până acum, partidele din coaliţia guvernamentală şi, în primul rând, Guvernul au avut numai indiferenţă faţă de soarta satului românesc. Să nu fi aflat nimic despre această schimbare în rău, şi în arhitectura rurală, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului?!

Intervenţia noastră este un semnal oficial. Cerem, deci, demersuri corecte şi la timp desfăşurate şi nădăjduim că guvernanţii vor porni şi acţiuni şi legi bune pentru satul românesc şi ţăranul român.

Vă mulţumesc.