Parliamentary debates

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Onorat auditoriu,

Cotidianul "Deşteptarea", care apare la Bacău, ne-a informat la 22 iulie 1999 că în judeţul respectiv activitatea separatiştilor unguri a devenit de o obrăznicie ieşită din comun. O dubioasă asociaţie a maghiarilor ceangăi din Moldova, prescurtat A.M.C.M., nereprezentativă pentru ceangăi, a anchetat când şi cum a vrut în unele sate ale judeţului spre a convinge pe cine doreşte şi este plătit ca să fie convins că în unele şcoli trebuie introdusă limba maghiară. Atenţie, nu limba ceangăilor, ci o limbă străină, pe care aceştia nu o cunosc!

Ancheta segregaţionistă maghiară a fost dirijată de Anton Ciceu şi Andrei Duma, activişti A.M.C.M., impulsionaţi de Zsolt Szilágyi, deputat U.D.M.R., şi Joseph Kolmossy, care au adus cu ei şi o "turistă" de la Consiliul Europei, finlandeza Tytti Isohookava - Asunmaa.

Ascultând câteva persoane interesate din Cleja şi refuzând dialogul cu preoţii catolici ceangăi din zonă, această echipă diversionistă a făcut o bizară anchetă ale cărei soluţii extremiste au fost dictate din exterior. Suntem, deci, în faţa unei agresiuni murdare pe care extremiştii reprezentanţi ai hungarismului, această stafie blestemată şi condamnată de istorie pentru crimele în serie pe care le produce şi minciunile aberante pe care-şi clădeşte himerele medievale, au organizat-o într-un spaţiu românesc unde nu au ce căuta.

Este un fapt cunoscut că ceangăii sunt români într-o anumită fază a maghiarizării prin religie, proces pe care hungarismul nu l-a putut termina. Oamenii şi-au păstrat caracteristicile etno-culturale româneşti definitorii, iar cei circa 260.000 ceangăi vorbesc limba română şi se consideră români. Asta nu pentru că remarcabilul şi regretatul cercetător Dumitru Mărtinaş a spus-o, ci pentru că aşa simt şi ştiu aceşti oameni. Cei câţiva ceangăi care mai vorbesc idiomul ceangău n-au cerut şi nu cer introducerea limbii maghiare în şcoli, biserici şi administraţie şi nici inscripţii bilingve.

Monseniorul Ştefan Erdeş, decanul romano-catolic al Decanatului Bacău, a protestat faţă de agresivitatea numitei delegaţii ca unul care din 1963 se preocupă de enoriaşii din zonă şi le cunoaşte problemele. De altfel, eşecul acţiunii U.D.M.R. de a politiza slujba religioasă a ceangăilor a fost demonstrată cu ocazia organizării pelerinajului acestor oameni la Miercurea-Ciuc în cinstea Maicii Domnului, în ajunul Rusaliilor. Ceangăii aduşi gratuit din Moldova au fost obligaţi să asiste la o slujbă politică pe care nu au înţeles-o şi pentru că au protestat, au fost lăsaţi pe drumuri, ca la înapoiere să se descurce cum vor putea.

De ce, domnilor extremişti maghiari, nu militaţi pentru introducerea limbii ceangăilor în instituţiile care-i reprezintă, dacă vă animă idealuri europene, dacă aveţi o pasiune specială pentru drepturile omului, pasiune pe care eu nu o regăsesc în nici-o acţiune a domniilor voastre?

Dincolo de dimensiunile politice aberante ale acestei anchete care dovedesc, dacă mai este nevoie, că minoritarii extremişti maghiari şi reprezentanţii lor trăiesc numai în trecut şi, funciar, nu pot participa la construcţia zilei de mâine alături de noi, ceilalţi, rămâne în suspensie întrebarea pe care fenomenul în sine o ridică: aflată la putere acum în România, coaliţia urmăreşte realizarea segregării şi în judeţul Bacău după modelul inuman Har-Cov?

Eu cred că a venit timpul să spunem lucrurilor pe nume: duşmanii poporului român să ia aminte; şi-au făcut prea mult jocul segregaţionist, depăşind limitele firescului în relaţiile de bună convieţuire şi au dus minciuna în zona care-i acuză de trădare a intereselor propriilor lor alegători.

Vă mulţumesc.