Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ţurlea are cuvântul. Se pregăteşte domnul Lazăr Lădariu, de la PUNR.

Domnule deputat, microfonul vă aparţine.

Domnul Petre Ţurlea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să-mi permit să vă rog să-mi îngăduiţi să atrag, cu cea mai mare politeţe, atenţia stafului tehnic al Camerei Deputaţilor asupra unui lucru. Domniile lor, în isteţimea pe care o dovedesc de la o vreme, m-au trecut pe lista aceasta a vorbitorilor la Partidul România Mare, ceea ce mă onorează, este un partid cu totul serios. Deocamdată, însă, fac parte din PUNR. Circulă nişte zvonuri că în curând mă cam vor da pe afară, dar nu ştiu dacă se va întâmpla sau nu. Deci, rog să faceţi rectificarea cuvenită.

Iată, foarte pe scrut despre ce este vorba.

Este normal că, fiind reprezentantul românilor din Covasna şi Harghita în acest Parlament, să aduc problemele acestora în faţa domniilor voastre şi aşa am şi făcut de obicei.

Iată despre ce este vorba în intervenţia de astăzi.

În decembrie 1999, toate organizaţiile culturale ale românilor din aceste două judeţe, puţini, câţi au mai rămas, toate aceste organizaţii au alcătuit un memoriu către Guvernul României, solicitând măsuri urgente pentru salvarea românilor din acea regiune, în faţa campaniei brutale de maghiarizare care se duce acolo de către UDMR. Nu s-a primit nici un răspuns.

De aceea, la începutul lunii ianuarie, anul acesta, 2000, noului Guvern aceleaşi organizaţii i-au cerut o audienţă. A trecut o lună de la această cerere şi noul Guvern, în înţelepciunea sa, a refuzat să dea vreun răspuns, deşi, măcar din politeţe, putea să spună dacă vrea sau nu să-i primească pe reprezentanţii acelor puţini români.

Între timp, mai ales în luna ianuarie 2000 şi la începutul lui februarie, campania antiromânească din cele două judeţe, purtată de către UDMR, s-a amplificat peste limitele chiar cunoscute până acum. Şi iată câteva exemple: toate numele româneşti, în această perioadă, ale străzilor din oraşele din cele două judeţe au fost maghiarizate. Şcolile româneşti sunt transformate în şcoli maghiare. Ultimul, cel mai recent - deci din aceste zile, din februarie – este cazul unui complex economic din Sf.Gheorghe, pe care UDMR-ul îl transformă cu avânt în şcoală maghiară.

Se amplifică şi campania pentru desfiinţarea Muzeului românesc din Sf.Gheorghe, singurul muzeu românesc din cele două judeţe. Chiar în acest moment, domnule preşedinte, deci astăzi, la ora 9,00, se află în audienţă reprezentanţii acestor asociaţii româneşti la domnul ministru Caramitru, pentru a-l ruga să salveze acest singur muzeu românesc din cele două judeţe.

Toate documentele publice tipărite de către primăriile oraşelor din judeţele Covasna şi Harghita, în care majoritatea o formează maghiarii, în luna ianuarie şi februarie anul 2000, sunt numai în limba maghiară, deci, numai în limba maghiară.

O campanie înverşunată se desfăşoară pentru desfiinţarea Teatrului din Sf.Gheorghe, singurul teatru românesc din cele două judeţe, căruia i se refuză de către primăria maghiară din localitatea Sf.Gheorghe statutul de teatru românesc.

De asemenea, se interzic însemnele româneşti în oraşele mari, în Odorhei şi în Sf.Gheorghe. Steagul românesc este interzis. Nu mai vorbesc de faptul că nu se respectă legile ţării, care spun că pe faţadele clădirilor reprezentând partidele politice trebuie să fie un steag al ţării. Nu se respectă. În nici un caz, UDMR-ul n-a pus vreodată un asemenea steag. Dar nu mă miră, pentru că şi la Ploieşti, domnule preşedinte, unde este un ilustru coleg al domniilor voastre preşedinte al Organizaţiei judeţene PNŢCD, de 3 luni nu mai există pe faţada acelei clădiri steagul României. De fiecare dată, când trec pe acolo, mă apucă mâhnirea că un român, în centrul României, refuză să pună steagul românesc pe o clădire a unui partid naţional.

Văzând toate aceste lucruri, acele organizaţii de care v-am vorbit, organizaţii culturale româneşti din cele două judeţe, s-au întrunit ieri şi au dat un comunicat prin care încearcă să sensibilizeze autorităţile, din nou, asupra situaţiei dramtice în care se află românii în aceste două judeţe şi cer ajutor nu pentru ei, ca oameni, ci pentru comunitatea aceea românească, care riscă să dispară.

O să-mi îngădui, domnule preşedinte, să vă rog, pentru a nu lungi această intervenţie, să-mi daţi voie să prezint cele două pagini ale acestui comunicat doamnei stenografe, pentru a le cuprinde în materialul domniei sale.

"Comunicat de presă

Organizaţiile culturale Liga Cultural-Creştină Andrei Şaguna, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, Fundaţia Culturală Mihai Viteazul, Liga Tineretului Ortodox şi Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, toate cu sediul în Municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, luând act despre manifestările cu tentă antiromânească întreprinse în ultima perioadă de reprezentanţi ai conducerii la vârf a U.D.M.R., precum şi de aleşi din administraţia locală ce aparţin acestei formaţiuni, doresc să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

1. Denunţăm şi dezaprobăm şantajul şi campania de manipulare şi intoxicare mediatică a opiniei publice practicate de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos, în legătură cu trecerea prin hotărâre a Guvernului României a "Casei cu Arcade" din Municipiul Sfântu Gheorghe din patrimoniul Ministerului de Interne în cel al Ministerului Culturii ca sediu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni.

Blocarea activităţii Teatrului Andrei Mureşanu din Sfântu Gheorghe prin condiţionarea abuzivă a organizării concursului pentru ocuparea postului de director de revocarea hotărârii Guvernului referitoare la "Casa cu Arcade" nu face decât să tensioneze din nou, artificial, climatul de convieţuire interetnică, aducând totodată prejudicii vieţii culturale româneşti.

2. Revenind la "Casa cu Arcade", este recunoscut că acest imobil, monument istoric, aparţine integral în proprietate exclusivă statului român. Hotărârea de Guvern nu a făcut decât să transmită în mod firesc folosinţa imobilului Ministerului Culturii în vederea protejării lui ca monument istoric şi valorificării sale optime ca instituţie muzeală de referinţă naţională.

În acest caz, demersul Guvernului este benefic pentru un edificiu aflat în reală suferinţă, intenţionându-se salvarea şi nu demolarea lui, aşa cum în mod repetat şi tendenţios se susţine în presa de limbă maghiară.

Este de menţionat că demolarea "Casei cu Arcade" a fost într-adevăr hotărâtă, dar acest lucru s-a produs în şedinţa Adunării Generale a Reprezentanţilor Orăşeneşti, prezidată de primarul Balint Denes, din data de 15 noiembrie 1915, orele 15,00, hotărâre nefinalizată datorită desfăşurării ulterioare a evenimentelor.

În obstinaţia sa de a contesta cu orice chip hotărârea de Guvern privind "Casa cu Arcade", domnul primar Albert Almos îşi extinde în mod inexplicabil acţiunile de protest, recurgând chiar la contestarea în instanţa de judecată a înseşi drepturilor de proprietate ale Parohiei Ortodoxe Române Sfântu Gheorghe – legal constituite şi intabulate în cartea funciară de peste 50 de ani – asupra terenurilor din zona acestui imobil, inclusiv asupra terenului pe care este amplasată Catedrala Ortodoxă, şi pe care îl revendică, procesul astfel intentat fiind pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

În această campanie mediatizată de manipulare şi intoxicare a opiniei publice se include şi reiterarea tezei false privind aşa-zisul caracter şi specific etnic românesc al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, şi care astfel nu şi-ar avea rostul aici, preluată şi indusă inclusiv prin declaraţiile preşedintelui U.D.M.R., Marko Bela, ignorându-se cu bună ştiinţă realitatea faptului că acest muzeu este o instituţie ştiinţifică menită să evidenţieze obiectiv interculturalitatea zonei şi să contribuie în mod pozitiv la reconcilierea istorică româno-maghiară.

3. Organizaţiile culturale româneşti din judeţul Covasna sunt alături de demersurile legale, lucide şi echilibrate ale Prefectului judeţului Covasna, domnul dr.Gheorghe Tatu, în diferendul artificial iscat în jurul problemelor de mai sus.

4. Protestăm faţă de atitudinea obtuză a comisiilor de specialitate ale Consiliului judeţean Covasna, care refuză includerea în configuraţia noii steme a judeţului Covasna a oricărui element simbolic eprezentativ pentru comunitatea şi cultura românească.

5. Solicităm autorităţilor competente – Inspectoratul şcolar judeţean, Ministerul Educaţiei Naţionale şi CENTROCOOP – definitivarea statutului Grupului şcolar economic nr.2 (fosta Şcoală de cooperaţie), ca instituţie şcolară de stat cu limba de predare română.

6. În calitate de contribuabili şi locuitori ai acestui municipiu, ne exprimăm indignarea faţă de gestul Primăriei municipiului Sfântu Gheorghe de a edita publicaţia oficială a acestei autorităţi publice doar în limba maghiară, pe care nu-l putem aprecia decât ca pe o sfidare premeditată la adresa populaţiei româneşti, parte componentă a comunităţii locale, precum şi a limbii oficiale a statului român.

Acest gest se înscrie în mai vechea atitudine a primarului Albert Almos de sfidare şi nesocotire cu ştiinţă a simbolurilor naţionale, respectiv a unor îndatoriri pe care legea i le impune oricărei persoane care îndeplilneşte funcţia de primar, cum ar fi aceea de a purta în ocaziile festive publice semnul distinctiv al autorităţii statului român, eşarfa în culorile drapelului naţional.

7. Solicităm Primăriei comunei Breţcu, în calitatea sa de editor al recentei monografii a acestei localităţi, să întreprindă demersurile necesare pentru repararea nedreptăţii flagrante pe care conţinutul acestei lucrări îl face faţă de istoria şi tradiţiile comunităţii româneşti din Breţcu.

8. Aceeaşi solicitare o adresăm Consiliului judeţean Covasna, în ceea ce priveşte lucrarea monografică a judeţului Covasna, editată de acest consiliu în anul 1997, şi care păcătuieşte prin aceeaşi nesocotire a realităţilor privind istoria, tradidiţiile, cultura şi spiritualitatea românilor covăsneni.

9. În acest scop, solicităm tuturor autorităţilor publice locale să ţină cont de aceste aspecte în activitatea de editare a unor astfel de lucrări vizând istoria comunităţilor locale.

10. Reînnoim apelul de conlucrare şi dialog interetnic pe care l-am adresat public reprezentanţilor societăţii civile a locuitorilor de etnie maghiară din judeţele Covasna şi Harghita în luna iulie 1999 şi care, din păcate, nu şi-a găsit până în prezent ecoul cuvenit.

Liga Cultural - Creştină Andrei Şoguna, Preşedinte, Ioan Solomon;

Despărţământul Astra Covasna-Harghita, Preşedinte, Gheorghe Tatu;

Fundaţia Culturală Mihai Viteazul, Preşedinte, Stela Buda;

Liga Tineretului Ortodox Sf. Gheorghe, Preşedinte, Violeta Pătrunjel;

Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, Director, Ioan Lăcătuşu".

În final, aş vrea să prezint întrebarea acestor organizaţii româneşti către actuala Putere. Ei vor să ştie ce să mai facă: să lupte în continuare să fie români, sau nu?

Şi, de aceea, întreabă actuala Putere: acestă Putere a hotărât să accepte teza UDMR-ului că cele două judeţe trebuiesc deplin maghiarizate, sau nu?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.