Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregăteşte doamna Mona Muscă.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

În ziua de 26 iulie 1969, în cătunul Slatina din oraşul Crasna, raionul Storojineţ, regiunea Cernăuţi din Ucraina, a fost ucis, în mod bestial, poetul român Ilie Motrescu. Tatăl său fusese deportat de ocupanţii ruşi în Finlanda, în anul 1944, şi n-a mai ştiut nimeni de el. Bunicul său a fost împuşcat de aceiaşi ocupanţi la Crasna Putnei pentru că a protestat împotriva deportărilor.

Poetul şi scriitorul Ilie Motrescu a lucrat ca ziarist la "Zorile Bucovinei", urmărit îndeaproape de ideologul Mihai Brofman. Împotriva lui s-a închegat rapid frontul veneticilor: primarul din Crasna, Ilcenko, preşedintele colhozului, procurorul adjunct al regiunii, Karol Janos, miliţianul din Crasna etc. Ilie Motrescu a fost ridicat de acasă, dus în pădure şi ucis în chinuri groaznice. Pentru că nu a murit imediat ce a fost împuşcat, veneticii l-au zdrobit cu patul armelor. Bătrânul pădurar care a văzut scena a fost omorât şi el la puţin timp. Cadavrul lui Ilie Motrescu a fost pus în portbagajul unei limuzine Gaz 21 Volga de culoare albă. Maşina s-a împotmolit şi un căruţaş i-a dat ajutorul solicitat de asasini ca să o scoată din noroi. În timpul acestor manevre, capacul portbagajului s-a desfăcut şi căruţaşul a văzut cadavrul lui Ilie Motrescu. Evident, în stilul ocupanţilor ruşi, căruţaşul a fost băgat la puşcărie. Acelaşi tratament a fost aplicat şi lui Ştefan Motrescu, profesor de fizică, fratele poetului asasinat.

Uciderea bestială a ziaristului Ilie Motrescu de către veneticii ruşi cutremură şi azi conştiinţele. Rudele mortului au încercat să afle adevărul aruncând o mare provocare aşa-zisei justiţii sovietice. Drept răspuns, autorităţile de ocupaţie au declanşat prigoana contra familiei. În stilul clasic al terorii, au organizat în aprilie 1970, în Crasna, o şedinţă de condamnare a naţionaliştilor români care se interesau de cazul Ilie Motrescu. Atunci, s-au găsit, chipurile, intelectuali care să acuze rudele ilustrului decedat că ştirbesc autoritatea ireproşabilă a organelor de stat, în loc să se ocupe de obţinerea unor rezultate bune în muncă. Lugubru scenariu! Dezgustător socialism de provenienţă rusă! Degradantă justiţie de ocupaţie!

O administraţie locală şi centrală asasină, coruptă până în măduva oaselor, a căutat să impună cu ajutorul armei un model politic sortit eşecului. O administraţie locală impusă oamenilor prin fraude electorale şi abuz de putere, care a operat în favoarea ocupanţilor străini, a reuşit să distrugă vieţi, să mintă şi să fure cu neruşinare, afirmând că o face spre binele poporului şi împreună cu acesta.

Când administraţia locală neglijează legile scrise şi nescrise ale bunelor relaţii dintre oameni, ale progresului general, devine imorală şi eşuează în abuzuri şi crime. În perspectiva timpului, martirajul la care a fost supus poetul român Ilie Motrescu reprezintă un semnal de alarmă pentru cei de astăzi.

Monştrii care operează încă şi la noi în administraţia publică locală nu s-au dezbărat de practicile lor de dinainte de 1989 şi chinuie încă populaţia. Oamenii necăjiţi bat degeaba la porţile unei justiţii incapabile să vadă adevărul. Poliţiştii şi membrii gărzilor financiare apără infractorii cu prioritate în loc să asigure domnia legii. Gheorghe Bercea, orb din Piteşti, este aruncat în stradă de un hoţ ordinar şi justiţia nu vede. Contes N.Ioan din Piteşti îşi cere în zadar banii depuşi la C.E.C. pentru că această instituţie nu mai este ce-a fost.

Ţăranii din Gliganu de Sus, comuna Rociu din judeţul Argeş sunt furaţi cu neobrăzare de administraţie. Islazul lor, pe care l-au plătit cândva cu bani grei, a fost arondat satului Şerbăneşti şi 40 de hectare din el au fost împărţite la salariaţi ai primăriei. Ştergerea hotarelor pentru a-i deposeda pe oameni de dreptul lor este o tristă relicvă a politicii de ocupaţie rusă.

Unde începe abuzul şi crima? Acolo unde legea este călcată în picioare şi este interpretată după bunul plac. De aceea, rămân uimit de fariseismul celor care au apărat statul de drept sovietic şi al celor care se străduie să ne demonstreze nouă că apără statul de drept pe care-l construim.

Daţi-mi voie să constat că este o iluzie: administraţia locală apără aşa-zisul drept al celor aflaţi temporar la putere de a înăbuşi strigătele de durere şi protestele celor nedreptăţiţi. Cazul Ilie Motrescu ne arată unde se poate ajunge printr-un şir de abuzuri politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.