Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop, se pregăteşte domnul Mincu Iulian.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Începerea reformei sanitare în România a fost salutată de toată lumea, în special de cetăţenii beneficiari ai serviciilor medicale, a căror calitate era de aşteptat să crească în noile condiţii de finanţare şi ofertare. Instituţia medicului de familie a dat speranţe şi noi motivaţii profesiei medicale, devenită profesie liberală, iar recrearea acesteia a pus bazele iniţializării unui nou proces real de privatizare în domeniul sănătăţii, pe segmentul medicinii primare. Medicina de familie, ca primă instanţă de asistenţă medicală, acordată populaţiei asigurate ar fi trebuit să devină, conform conceptului reformei sanitare, cea mai importantă verigă în profilaxia bolii.

Deşi acest obiectiv al reformei sanitare este clamat de administratorii sistemului sanitar, respectiv, casele de asigurări, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, direcţiile sanitare, asistăm, în realitate, la o vizibilă încercare de sufocare a funcţionării medicinei primare. Nemulţumirea în domeniu se manifestă la nivelul medicilor de familie, a altor furnizori de servicii, asistente, stagiari, dar, mai ales, al cetăţenilor, a căror nemulţumire este suficient să o citim prin indicatorii oficiali ai morbidităţii.

Principala cale de sufocare a primului pas în reforma sanitară este cea financiară, administratorii de drept ai sistemului sanitar românesc trecând cu mult prea multă uşurinţă pe lângă legislaţia în vigoare privind alocarea de fonduri corespunzătoare asistenţei medicale primare. Constatăm cu uimire voluntarismul în utilizarea fondului de asigurări sociale de sănătate, în contrast cu stricta colectare a acestuia prevăzută de legiuitor şi cu cea mai atentă monitorizare de stat a acestuia, tocmai pentru a se asigura servicii medicale suficiente şi de calitate.

Astfel, execuţia bugetului CNASS ne relevă, ca regulă, nerespectarea cotei procentuale alocate asistenţei medicale primare în anii 2000 şi 2001, aceasta fiind de 8,8%, respectiv 7,2% faţă de nivelul de 14,5-15% prevăzut în actele normative. Conform unor previziuni făcute de specialişti independenţi, această cotă va scădea în anul 2002 la 5,5%, fiind încălcată flagrant definiţia de calcul a fondului pentru asistenţa medicală primară, care spune că în acest calcul se va lua în consideraţie: "cel puţin fondul aprobat în anul precedent, indexat cu coeficientul de inflaţie programat pentru anul în curs".

Tendinţa evidentă de scădere a cotei de formare a fondului pentru asistenţa medicală primară din totalul FNASS se traduce în fapt în diminuarea relativă şi absolută a valorii punctului mediu în cei trei ani analizaţi, în ciuda aplicării unor formule de calcul printre cele mai sofisticate posibile, înţelese de foarte puţini, însă bune de ameţit, în egală măsură, cetăţenii şi medicii de familie.

În încheiere, nu pot să remarc decât următoarele aspecte îngrijorătoare:

- administrarea unuia din cele mai sigure fonduri din punct de vedere al colectării şi a celui mai important fond din punct de vedere al destinaţiei sociale (peste 1,5 miliarde dolari) este potrivnică propriilor raţiuni: reforma sistemului sanitar, privatizarea medicinei, un act medical de calitate, motivarea medicului de familie, investiţia în buna dotare a cabinetului medical cu echipamente de diagnoză etc.;

- cel mai consistent fond social provenit din veniturile certe ale populaţiei: salarii, pensii şi alocaţii este gestionat deficitar, în detrimentul necesarului de servicii medicale primare ale contribuabililor;

- deşi am transferat munca unei categorii de medici într-o profesie liberală, motivarea acesteia scade, în detrimentul calităţii actului medical şi al consolidării acestei elite profesionale în România, tot mai mulţi medici ne părăsesc;

- Existenţa cabinetelor medicale private ale doctorilor de familie, ca rezultat al reformei sanitare, este pusă în pericol nu numai de fluxurile de fonduri insuficiente pentru capita şi servicii, dar şi de nesoluţionarea atribuirii spaţiilor necesare furnizorilor de servicii de medicină primară;

- prin lipsa de fluiditate în alocarea fondurilor, constatăm o creştere nepermisă a dependenţei întregului sistem sanitar de Ministerul Funcţiei Publice, pe de o parte, şi a medicinei primare de spitale, pe de altă parte, creându-se confuzii serioase în ceea ce priveşte cine decide oportunitatea cheltuirii fondurilor şi a demersului de privatizare din sistemul sanitar.

Respectuos mă adresez colegilor parlamentari PSD, de a acorda atenţie situaţiei din sistemul sanitar şi de a sprijini buna aplicare a legislaţiei şi a strategiei de reformă din domeniu. Cred că contribuabilii au nevoie de un sistem sanitar naţional funcţional şi nu de agitaţii sociale în rândurl profesioniştilor din domeniu, recunoscuţi pentru pregătirea oferită de şcoala românească de medicină. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.