Parliamentary debates

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca, Grupul PRM.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Printr-un efort de lăudabilă înnoire a manualelor şcolare, Ministerul Educaţiei Naţionale – în prezent Ministerul Educaţiei şi Cercetării – a iniţiat, de câţiva ani, elaborarea unor programe şcolare noi pentru toate disciplinele de învăţământ. Pe baza lor, mai multe edituri au trecut la tipărirea manualelor şcolare, unele obţinând chiar şi aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru a fi difuzate în şcoli.

Exemplificând, la limba şi literatura română, noutatea programelor şcolare, transpuse în manuale alternative, constă într-o nouă abordare a literaturii, din perspectiva genurilor şi speciilor literare, concretizate prin texte selectate de autorii acestora. Prin aceasta, noile cerinţe ale programei şcolare de limba şi literatura română se aliniază metodelor de predare a literaturii în ţările occidentale cum ar fi Germania sau Franţa, unde accentul se pune pe individualizarea lecturii şi pe un caracter mai pragmatic şi creativ al învăţării.

Până aici, lădabilă intenţia de ieşire din vechile tipare şi de modernizare a conţinuturilor programelor şi manualelor şcolare!

Ne-au reţinut atenţia manualele de limba şi literatura română ale Editurii Humanitas, prezentate într-o formă grafică destul de atractivă pentru elevi şi pe care mai multe şcoli le-au preferat manualelor realizate de alte edituri, datorită unui plus de informaţie oferită elevilor.

Scriitorii români sunt bine reprezentaţi în manualele pentru clasele V-VIII, exemplificând genurile şi speciile literare studiate de elevi, existând şi o dozare a gradului de accesibilitate, în raport cu vârsta elevilor. Textele literare propuse, din scriitori români, clasici sau contemporani, oferă elevilor reperele necesare pentru cultura generală pe care învăţământul obligatoriu trebuie să o asigure.

La liceu, programele şcolare prevăd reluarea, pe un plan superior, a genurilor şi speciilor literare studiate în gimnaziu, pe fondul cunoştinţelor acumulate de elevi.

Paradoxal, însă, pentru Editura Humanitas, se pare că fondul literaturii române clasice a fost epuizat, potrivit fragmentelor de texte oferite spre exemplificare în manualele de gimnaziu, sau, poate, a devenit anacronic sau desuet, încât nu mai poate oferi "modele" culturale pentru educaţia elevilor!

De aceea, autorii manualului pentru clasa a IX-a, pentru ilustrarea temelor de studiu propuse, au făcut apel la scriitori străini, ca: T.S.Eliot, Michael Ende, Edward Lear, D. Salinger. Mai găsim, într-o ciudată simbioză, alături de M. Kogălniceanu şi Al. Macedonski, un text umoristic al grupului Divertis şi "Taxi Blues" de Caius Dobrescu...

Ce poate înţelege un elev de numai 15 ani, care nu are, încă, o scară de valori literare conturată, dintr-un asemenea amalgam de texte, literare sau neliterare, în care scriitorii clasici stau alături de unii autori ce nu pot aspira nici măcar la calitatea de "stele căzătoare", datorită prestaţiei lor literare?

Câteva exemple: Ion Ghica alături de Cristian Teodorescu; M.Eminescu alături de Mircea Nedelciu, I.Heliade Rădulescu alături de Emil Brumaru...

Cum poate un elev de clasa a IX-a să-şi construiască nişte repere valorice cu privire la textele literare şi scriitorii studiaţi, când spiritul de discernământ al autorilor acestui manual lipseşte cu desăvârşire?

Să fi uitat respectivii autori că un manual trebuie să educe, prin exemplul modelelor oferite? Oare literatura română de reală valoare a fost epuizată, încât s-a simţit nevoia de a se oferi, spre studiu, elevilor de clasa a IX-a texte hilare ca "Hau, hau" de Mircea Dinescu? Sau texte cu un conţinut discutabil şi aluzii ciudate, cum ar fi "Era mai bine înainte" de A. Pleşu?

Nu mai vorbim de conotaţiile sugestive ale unor texte ca: "Mai merită să mergi la şcoală, în România de azi?"; sau ce să mai spunem de "valoarea" absolut "educativă" a unor texte de genul: "Cosmic School", de Ion Grosan, "O motocicletă parcată sub stele", de M.Cărtărescu, "Numele pisicilor" de T.S.Eliot, "Computers Games Forever", de Mircea Cărtărescu, "A doua fotografie cu oameni mici", de Mircea Horia Simionescu?

Este absolut halucinantă prezenţa, într-un manual de literatură română, a unor titluri de texte ca: "Reţete culinare" de Edward Lear, "Cartea de bucate" de Simona Popescu, "Balada crinilor care şi-au scris frumos" de Emil Brumaru.

Este drept, aceste câteva exemple de texte, aşa-zis literare, vin să ilustreze unele capitole ale manualului de clasa a IX-a: "Jocul şi joaca", "Lumi fantastice", "Confruntări etice şi civice" sau "Dragostea".

Un copil de 15 ani, invitat "să se joace" la ora de limba română (deşi unele texte cuprinse în respectivul capitol sunt greu de analizat) poate avea, apoi, discernământul unei "confruntări etice şi civice" sau maturitatea de a interpreta corect conotaţiile unui text ca: "Mai merită să mergi la şcoală, în România de azi?"?

S-au gândit bine autorii acestui manual, când au selectat textele propuse spre studiu elevilor? Nu cumva li se propune acestora, la orele de limba română, o adevărată "incursiune în inutil", pe timpul şi banii elevilor? Sau în ce constă, în viziunea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, "descongestionarea" manualelor?!

Şi manualul de clasa a X-a al aceleeaşi edituri, Humanitas, continuă, sub pretextul studierii unor specii literare, ca naraţiunea, descrierea, romanul, să facă asocieri de autori cel puţin bizare: Ion Neculce alături de Karel Capek şi Oscar Henry; Miron Costin alături de Horia Roman Patapievici (!), Mircea Eliade alături de Ioan Groşan; Mihail Sadoveanu alături de Gabriela Adameşteanu...

Grea misiune pentru profesorii care predau după manualele Editurii Humanitas de a-i învăţa pe elevi cum să "aleagă grâul de neghină"...

Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu are nimic de spus în faţa unor astfel de manuale, care "demolează", pur şi simplu, literatura română clasică şi marile monumente ale cuturii române, pentru a oferi elevilor, spre studiu şi educaţie, nişte surogate cu ifose literare?! Iar Academia Română, care, pe vremuri, superviza conţinutul manualelor şcolare, poate asista, pasivă, la această agresiune a non-valorilor, care invadează, pur şi simplu, manualele şcolare de azi?! Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.