Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 15, 2001
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 15, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 15, 2001
| 1. | Intervenţii ale domnilor deputaţi: | ![]() |
|||
![]() |
1.2 | Ştefan Baban - declaraţie politică intitulată "Pensionarii actuali excluşi de la recorelare"; | ![]() |
||
| ................................................ |
|
Are cuvântul domnul Ştefan Baban, se pregăteşte doamna Paula Ivănescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Pensionarii actuali, excluşi de la recorelare". De câte ori se vorbeşte de pensii, în mod sigur, se aminteşte de recorelarea pensiilor. Majoritatea pensionarilor înţeleg prin recorelare asigurarea unor legături cât mai strânse între cuantumul pensiei şi munca prestată, reflectată prin nivelul veniturilor realizate, pentru care s-a plătit contribuţia pentru asigurări sociale şi prin vechimea în muncă. În schimb, pentru Executiv, prin recorelare se înţelege o corecţie a nivelului pensiilor, prin aplicarea unor majorări diferenţiate, care să contribuie la reducerea discrepanţelor apărute între pensii în urma calculării acestor drepturi pe baza unor acte normative neadaptate situaţiei din economie. Pentru a vedea dacă măsurile luate de Guvern cu privire la pensii conduc la îndeplinirea dorinţei pensionarilor, iată pe scurt cauzele care au condus la apariţia discrepanţelor şi ce s-a făcut până în prezent pentru reducerea lor. Până la data de 01.04.2001, calculul pensiilor s-a făcut în baza Legii 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, lege concepută într-un regim la care nivelul preţurilor, ca şi al veniturilor, era controlat de stat, astfel încât nu se punea problema unei inflaţii puternice. Această lege a fost aplicată însă după liberalizarea preţurilor, fără a mai fi adaptată pentru a face faţă noii situaţii. Cum baza de calcul a pensiei o reprezintă venitul mediu realizat în 5 ani din ultimii 10, era absolut necesar să se acţioneze pentru a face comparabile veniturile realizate în această perioadă, dacă ţinem seama că între anii 1991-2001, ultimul salariu nominal, din cei 5 ani aleşi pentru stabilirea pensiei era de 10 ori mai mare decât primul salariu, ajungând între anii 1991-1996, la de 50 de ori, cu toate că puterea de cumpărare a salariilor nu a variat prea mult în aceşti 10 ani. În anul 1996, când nu s-a mai putut utiliza pentru calcularea pensiilor numai salarii din perioada anterioară liberalizării preţurilor, s-a găsit o soluţie de moment prin H.G. 565/1966, de a face comparabile salariile acordate după data de 1.08.1991 cu cele acordate anterior acestei date. Pentru aceasta, din salariile pentru lunile următoare datei de 1.08.1991 trebuia să se deducă sumele reprezentând rezultatele indexărilor şi compensărilor efectiv acordate conform hotărârilor Guvernului. În aceste condiţii, cei pensionaţi după data de 1.08.1996 şi care îşi alegeau ca bază de calcul primii 5 ani din ultimii 10, puteau beneficia şi de majorările substanţiale acordate la 1.08.1991 atât la pensia de asigurări sociale, cât şi la cea suplimentară. H.G nr.565/1966 nu a prevăzut însă că din salariile cuprinse în baza de calcul a pensiei să fie deduse şi sumele corespunzătoare majorărilor de salarii acordate peste indexări şi compensări după data de 01.08.1991. Datorită acestei scăpări, noile pensii au cuprins două majorări, una din salarii şi alta de la pensii, ceea ce a făcut ca acestea să fie din ce în ce mai mari faţă de cele de care beneficiau ceilalţi pensionari care au prestat aceeaşi muncă. Aceste disproporţii ar fi trebuit să dispară odată cu aplicarea noului sistem de stabilire a pensiilor. Acest act normativ, care urmăreşte alinierea legislaţiei din ţara noastră la cea europeană, în afară că măreşte vârsta medie de pensionare şi restricţionarea încadrării în grupele de muncă, introduce un sistem de calcul al pensiei, care ia în considerare veniturile realizate în întreaga peroadă de contribuţie şi elimină, în mare măsură, efectul pe care l-a avut inflaţia asupra acestor venituri. Legea menţionată a prevăzut că la data intrării în vigoare, pensiile aflate în plată se stabilesc în acelaşi mod ca şi pentru cei ce se pensionează după data de 01.04.2001, pentru a nu mai exista diferenţe. Pentru aceasta trebuie să se stabilească, pentru fiecare pensionar, punctajul mediu anual, calculat prin raportarea salariilor brute realizate, inclusiv sporurile şi adaosurile, la salariul brut lunar pe economie, precum şi prin aplicarea unei majorări a punctajului, pentru cei ce au contribuit la pensia suplimentară. Speranţa pensionarilor de a li se stabili o pensie în concordanţă cu munca depusă a fost spulberată însă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, prin care s-a prevăzut că pentru pensiile aflate în plată, punctajul mediu anual se calculează prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite până în 01.04.2001 la valoarea punctului stabilit prin Legea bugetului asigurărilor sociale. După cum se constată, această ordonanţă de urgenţă a Guvernului elimină pe cei ce s-au pensionat înainte de 01.04.2001 de la dreptul de a li se recalcula pensia în concordanţă cu munca depusă. Aceştia pierd şi dreptul la diferenţa de majorare a pensiei pentru anii lucraţi în plus peste stagiul complet de cotizare ce apare între noua şi vechea reglementare. Prin măsura luată de Guvern se face o mare nedreptate unui însemnat număr de pensionari care, prin nemodificarea pensiei, pierd câteva sute de mii de lei, la care ar fi avut dreptul potrivit legii, sumă ce ar fi acoperit o parte din lipsurile curente cu care se confruntă pensionarii. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc şi eu. |



